Julie Calderon, fiica reporterului Jean-Louis Calderon, care a murit în timp ce relata despre evenimentele din decembrie 1989, a vorbit la Euronews România, pentru prima dată, despre tatăl ei.
Fiica cea mare a reporterului francez i-a călcat pe urme și s-a anajat în presă, tocmai din dorința de a-l cunoaște mai bine. A dorit să știe care a fost misiunea lui și motivul pentru care a vrut să fie martor la momente istorice.
Julie Calderon, jurnalist: „Nu am amintiri din 1989. Toate amintirile pe care le am sunt din poveștile auzite de la alți oameni despre tatăl meu. Am un fel de traumă, nu am amintiri din primii zece ani de viață. A trebuit să învăț să-l cunosc pe tata mai bine, de aceea am devenit jurnalist.”
Julie avea doar șase ani când și-a pierdut tatăl.
Românii au lăsat lumânări lângă trupul reporterului
Julie Calderon, jurnalist: „Știu ce s-a întâmplat pentru că a trebuit să caut informații. Știu că (n. red. jurnaliștii) au aterizat în București noaptea și că după aceea au mers către centrul orașului, pentru a se alătura oamenilor. Cred că era Piața Revoluției. Erau înconjurați de foarte mulți oameni, de soldați, și toată lumea sărbătorea sfârșitul regimului Ceaușescu. A fost un moment de bucurie și, deodată, au auzit foarte multe împușcături. În apropiere se afla un tanc, care trecea peste oameni și a fost omorât și tatăl meu. Am încercat să aflu mai multe. Am vrut să aflu ce s-a întâmplat cu exactitate, dar n-am aflat mai multe. Știu doar că trupul tatălui meu a stat toată noaptea în stradă, pentru că autoritățile nu au permis mutarea lui din acel loc. Au refuzat să-l ia în interiorul ambasadei franceze. Și asta este tot.”
Fiica cea mare a lui Jean-Louis Calderon a mai spus că românii au adus lumânări pentru tatăl ei, pe care le-au lăsat în stradă, lângă trupul acestuia.
Julie Calderon, jurnalist: „Nu am primit informații din partea autorităților române. Doar în 2009 am fost informată că România își deschide dosarele Revoluției și am fost întrebată dacă vreau să particip la aceste proceduri. Am spus da, însă nu am mai primit nicio informație de atunci. În septembrie am primit o scrisoare în care eram întrebată dacă mai vreau să fac parte din proces, dar încă n-am aflat nimic.”
Scrisoarea primită de Julie a venit în limba română. A trebuit să o traducă în engleză pentru a înțelege despre ce este vorba. Cu toate acestea, nici în prezent nu cunoaște cu exactitate cum anume ia parte la procedurile ce țin de dosarele Revoluției.
