Într-o ședință care a durat peste două ore, principalele partide au anunțat formarea unei majorități pro-europene în Parlament, care ar urma să totalizeze în jur de 70% și ar lăsa „pe dinafară” partidele suveraniste și extremiste. Odată rezolvată această problemă, urmează alta, la fel de stringentă și poate chiar mai delicată: alegerea premierului.
Unii spun că un prim-ministru tehnocrat ar fi mai nimerit, iar alții susțin că el trebuie să fie din interiorul unui partid. Ecuația este destul de complicată, iar reprezentanții principalelor partide și-au spus părerea la cald, imediat după oficializarea acestei majorități pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Minorități.
Cine va fi premierul României
Dan Cristian Popescu, consilier în Consiliul General al municipiului București, fost deputat PSD: „Premierul va fi ori PSD, ori tehnocrat, pentru că românii așa au votat, suntem cel mai mare partid dintre toate. Nu știu dacă este o linie roșie, dar așa cred că va fi.
E o ultimă carte pe care o jucăm. Această largă coaliție ne arată că, în zona credibilității clasei politice, suntem în ceasul al 12-lea. Deci trebuie făcute și reforme. Ne-am unit și cred că avem 70 la sută din Parlement. Deci încă există ceva credibilitate. Ideea e să n-o pierdem.”
Cristina Prună, deputat și purtător de cuvânt USR: „Cred că premierul trebuie să fie o persoană care să inspire credibilitate. Dacă oamenii văd un premier care are un capital politic foarte scăzut, un capital de încredere foarte scăzut, atunci nu vor avea încredere în acest guvern. De aceea, eu cred că trebuie ales cu foarte mare grijă.
Să fie un premier cu credibilitatea că va susține reformele. Nu cred că ar trebui duse în paralel discuții despre ocuparea portofoliilor și despre programul de guvernare, cred că în primul rând, trebuie să se încheie negocierea pe programul de guvernare și cu măsurile concrete și abia ulterior discutate astea, unde mai tai, ce minister nu mai există, că am avut un guvern mult prea stufos.”
Octavian Oprea, deputat PNL: „Eu cred că e nevoie de un premier din interiorul coaliției, nu aș putea spune neapărat că un premier PSD. E clar că PSD este partidul care a ieșit pe primul loc la alegeri și cu cel mai mare număr de parlamentari din această coaliție. Se va decide, dar ăsta e punctul meu de vedere.
Trebuie să fie un premier cu experiență în reforme și un premier cu o imagine publică bună. Dacă nu va avea o imagine publică bună, putem face ca poporul să își scadă credibilitatea în această coaliție, liar a ieșirea la vot, poporul să aleagă tot felul de alte căi și nu calea europeană. Noi, PNL, am înțeles palma pe care electoratul ne-a dat-o.”
Resetarea guvernamentală, anunțată de partidele pro-europene
Reprezentanții partidelor îndeamnă însă la cumpătare și anunță că este importantă punerea la punct a unei strategii comune de guvernare, care să se bazeze pe teme mai vechi, cerute de societatea civilă și de unele partide.
De exemplu, în comunicatul comun remis, partidele s-au pus de acord asupra eficienizării și reducerii cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică. USR propune chiar votarea reducerii cheltuielilor odată cu votarea guvernului, pentru a exista și un angajament scris.
Iar unul dintre subiectele care au stârnit dispute ar urma să fie adus din nou în atenție: reforma administrativ-teritorială, propusă tot de USR.
Dan Cristian Popescu, consilier în consiliul general al municipiului București, fost deputat PSD: „Baza este orientarea pro-europeană și euroatlantică a României. Cred că aici este cel mai solid punct comun. După care cred că trebuie să agreăm cu toții pe reducerea cheltuielilor statului, e un moment în care cred că se poate face acest lucru. Și e vorba și de armonizarea unor puncte de vedere total divergente până mai ieri. Dar economia de piață și orientarea pro-europeană reprezintă piatra de temelie a acestei coaliții care se prefigurează.
E vorba de o sumă de cheltuieli. Dacă fiecare, în locul unde se află, se uită mai atent la ce se cheltuiește acolo, la un moment dat, facem și o selecție mai bună și s-ar putea să avem rezultate mai bune. Există legea reducerii risipei bugetare, mai trebuie și bunăvoință. Sunt convins că mulți au făcut-o la nivelul lor, dar nu toți. Nu trebuie să fie un principiu cel al disponibilizărilor, ci trebuie să vezi că poate e nevoie să mai reduci în cele mai multe locuri."
Cristina Prună, deputat și purtător de cuvânt USR: „Era cumva de așteptat ca aceste discuții să ducă în această direcție. Dar abia încep discuțiile și ar trebui să existe un program de reformă. În primul rând, pornim de la votul din partea oamenilor care au susținut candidatul acesta care vrea izolarea României, nu acest drum euroatlantic.
Oamenii de ce au ajuns aici? Pentru că inflația a crescut foarte mult în ultimii ani și oamenii au simțit că nu se mai ajung cu banii. Deci pentru noi, ce este extrem de important este să punem stop risipei bugetare, să nu crească taxele, atenție! Pentru fiecare doi lei pe care îi economisim, un leu trebuie să se ducă în reducerea cheltuielilor publice, un leu ar putea să se ducă pe reducerea taxelor pe muncă, adică oamenilor să le rămână mai mulți bani în buzunar, din munca lor, să simtă că acest guvern aduce bunăstare și în ceea ce privește nivelul de trai.
Și evident, ne uităm la o listă concretă de reducere a cheltuielilor publice, care să fie votată chiar odată cu votarea guvernului, pentru că este, până la urmă, garanția că acest guvern poate să facă reforme. Poți să vii cu un calendar, dar acel calendar, din diverse motive, să nu fie respectat, pentru că noi, USR, am mai văzut asta când am mai fost la guvernare."
USR propune existența a cel mult 12 ministere și parlament cu 300 de parlamentari
Cristina Prună, deputat și purtător de cuvânt USR: „Noi am făcut o listă. Maximum 12 ministere, avem în programul nostru de guvernare o listă de 197 de agenții, instituții care pot fi desființate sau comasate, să nu mai crească cheltuielile cu bunurile și serviciile, decât cu nivelul inflației. Gândiți-vă că noi, în Parlamentul României, de fiecare dată când venea bugetul la aprobat, aveam creșteri cu bunurile și serviciile și de 100%, și de 150%. Și când îi întrebam pe cei care gestionau acele cheltuieli, mulți dădeau din umeri, că trebuie, că e nevoie, etc.
Trebuie să ne uităm de asemenea și la ce înseamnă salariile bugetarilor de lux, la companiile de stat, dintre care multe sunt pe pierdere, sunt foarte multe scheme de afaceri pe banii statului, unde doar unele companii au acces la acele scheme de afaceri și altele nu.
Și nu în ultimul rând, cred că a venit momentul să vorbim în sfârșit de reforma administrativ-teritorială. Avem 3.200 de UAT-uri, multe dintre ele nu se susțin, efectiv, funcționează doar cu banii care vin de la buget, dar dacă vă uitați la taxele și impozitele pe care le încasează de la cetățeni, nu permit susținerea aparatului.
Avem primării care gestionează 100 de cetățeni, este de exemplu comuna Bătrâna. Trebuie să vedem care e numărul minim de locuitori care pot forma o comună. Dacă nu, o comasăm. Aparatul bugetar a crescut foarte mult, e clar că sunt unii oameni care nu fac ceea ce trebuie. Să știți că eu am vorbit și cu oameni din sistem, care lucrează la stat și care îmi spun că au colegi care nu prea dau pe la muncă sau care vin la 11 și pleacă la 14. Există asta, deci trebuie un audit.
Eu cred că nu trebuie făcut guvernul pe repede înainte. USR nu intră la guvernare doar de dragul de a guverna, noi nu vrem un minister sau altul, noi vrem să pornească această discuție de la reformă. În Germania, atunci când ai coaliții largi, se negociază și trei luni. Eu nu zic că o să negociem trei luni, dar nici două săptămâni, fără să-ți duci la îndeplinire obiectivele.
De ce a crescut curentul extremist? Pentru că oamenii s-au simțit înșelați. Au văzut că la vârful statului e lux, opulență, avioane private pe bani publici și oamenii o duc greu în timpul ăsta. Asta nu trebuie să se întâmple. Trebuie responsabilitate și credibilitate."
Reducerea numărului de parlamentari decisă prin referendum, ar urma să fie pusă în practică. Partidele par să se fi pus de acord, în sfârșit.
Octavian Oprea, deputat PNL: „Nu putem vorbi de o reformă a administrație publice și a statului fără să vorbim de o reformă a lumii politice, pentru că lumea politică este cea care decide cum se face reforma la următoarele paliere. Avem nevoie de reducerea numărului de parlamentari, de reducerea numărului de secretari de stat și, extrem de important pentru români, sprijinirea capitalului românesc prin măsuri fiscale, dacă nu de reducere a taxării afacerilor, măcar de menținere a taxării pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru că acestea reprezintă, într-un procent destul de mare, capitalul românesc.
Ce e foarte important e ca prim-ministrul și garnitura de miniștri să comunice foarte bine aceste măsuri. Ele să fie niște măsuri argumentate și, pe lângă cifre, cetățenii să înțeleagă exact ce le revine lor în urma acestor reduceri și în urma menținerii nivelului de taxare, de exemplu, pentru mediul de afaceri.
Instituțiile publice și companiile de stat sunt conduse de niște șefi, fie că sunt președinți, directori, etc. Aceștia vor trebui să vină cu un plan de reformă a instituției pe care o conduc. Vii cu un plan de reformă aplicat, gândit foarte bine. Nu putem veni cu un plan de pe o zi pe alta, dar un plan făcut în câteva luni e fezabil.
Iar șeful acelei instituții sau companii va răspunde în fața ministrului sau premierului. Nu poate veni prim-ministrul și să spună că, la compania X, trebuie eliminate 20 de posturi, pentru că e un lucru care ar fi cumva contra naturii. Cel care conduce compania, de cele mai multe ori, este numit politic. Criteriile acestea trebuie să vină de la cel mai înalt nivel. E clar că nu poți da afară un om dintr-o companie sau dintr-o instituție publică pentru simplul fapt că are carnet de partid. Și am convingerea că se vor face criterii de la cel mai înalt nivel, care vor fi aplicate în fiecare companie și instituție."
Mai-marii partidelor parlamentare mai trebuie să se pună de acord și asupra unui posibil candidat comun la prezidențiale, care ar urma să fie stabilit în curând. Până acum, partidele încă nu s-au înțeles.
