Partidele care și-au dat mâna pentru o majoritate pro-europeană au niște urgențe de grad zero de rezolvat. Mai întâi, alegerea noului guvern și, implicit, a prim-ministrului. Negocierile sunt în toi, de zile bune, numai că problemele sunt extrem de dificile. Motivele pentru care s-a ajuns aici sunt diverse, iar vina este ușor de găsit.
Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale, care au fost anulate într-o măsură fără precedent, iar apoi cele parlamentare, care au scos la iveală o nouă realitate politică în parlament, au tras un semnal puternic de alarmă. În plus, alt semnal de alarmă îl reprezintă problemele bugetare pe care le are România, dar și aici există o culpă comună, care a fost dezbătută îndelung.
În fața acestor realități, partidele din această majoritate pro-europeană, PSD, PNL, USR, UDMR și Minoritățile, vor trebui acum „să scoată castanele din foc”. În acest context, noul președinte al PNL, Ilie Bolojan, a făcut o analiză „cu cărțile pe masă” și știe ce măsuri ar trebui luate urgent. Una dintre ele ar urma să fie anularea măririlor salariale propuse de Executivul actual, pentru că ele nu sunt sustenabile, pur și simplu, după cum au și avertizat mai mulți experți. Iar guvernul nou trebuie să fie format urgent pentru a putea lua aceste măsuri nepopulare.
Anularea măririlor salariale, printre măsurile urgente propuse de Bolojan
„Pentru a semnaliza stabilitate bugetară și economică, pentru a genera încredere în piețele de care depindem, cred că ar fi bine să avem un guvern până la sfârșitul acestui an. Dacă nu avem un guvern până se formează Parlamentul, adică până la sfârșitul săptămânii viitoare, guvernul în funcție nu va mai putea decât să gestioneze activitățile curente. Dar până la finalul acestui an, este obligatorie adoptarea unor decizii care țin de echilibrele bugetare de anul viitor.
Sunt tot felul de legi care intră în vigoare de la începutul anului, de exemplu cele care majorează indemnizațiile pentru diferite categorii profesionale, pensiile speciale pentru primari, etc, care, dacă ar intra cumva în plată, în afară de faptul că nu pot fi suportate, ele ar trebui obligatoriu să fie amânate din nou. Speranța mea este că acest tip de drepturi, care nu au sustenabilitate și s-au dat conjunctural, nu ar mai trebui prorogate an de an, ci trebuie efectiv anulate. Și noul parlament, care va fi format la finalul acestui an, ar trebui să analizeze toate aceste legi și majoritatea parlamentară care se profilează ar trebui să le anuleze, efectiv.
Deci e nevoie să avem un guvern operațional, care adoptă aceste reglementări, pentru că, altfel, e o problemă bugetară dacă ele intră în vigoare. Și odată intrate în vigoare, dau peste cap echilibrele bugetare. Și așa că avem un deficit bugetar în jurul valorii de 8%. Și vă puteți imagina că orice fel de semnale în piață că nu suntem credibili, că nu luăm măsuri de reducere a acestui deficit, ar însemna probleme economice. Trebuie să ne împrumutăm, nu există altă posibilitate, dar asta înseamnă costuri financiare foarte mari.
Eu cred că ar fi o posibilitate (n.r.: să avem Guvernul până la Crăciun), dar este varianta optimistă. Cea care ar putea fi reală ar fi imediat după Crăciun. Astea sunt cele două ipoteze de lucru", a spus președintele PNL, Ilie Bolojan, la Europa FM.
Ce partid e îndreptățit să dea premierul?
Având în vedere că PSD a obținut cel mai mare procent la alegerile parlamentare, Ilie Bolojan recunoaște că social-democrații sunt îndreptățiți să propună prim-ministrul. Însă aici intervin mai multe chestiuni divergente între partidele din aceatsă majoritate pro-europeană. Numai că, în situația actuală, în care extremismul bate la ușă, mai ales după sperietura de la alegeri, care putea devia cursul democratic al țării, orgoliile nu-și mai au locul.
Ilie Bolojan, președinte PNL: „Un guvern a cărui conducere va fi stabilită foarte probabil săptămâna viitoare, pentru că această chestiune nu a fost asumată explicit de către un partid sau altul. Și din această coaliție, cel mai mare partid este PSD, care are cel mai mare număr de parlamentari. Din toate partidele, cred că PSD are o pondere de aproximativ 47% în coaliția care se formează, PNL are în jur de 25, USR puțin peste 20 și UDMR cred că 11%. Deci dacă PSD dorește să-și asume premierul, nimeni nu-i poate contesta această chestiune.
Sigur că contează și aceste aspecte legate de cine este premier. Atunci când un om politic ia niște decizii care-l privesc și pe el, nu doar pe partidul lui, trebuie să-și facă o analiză a rezervei de combustibil electoral sau de combustibil care înseamnă autoritate în exercitarea unei funcții. Și evident, într-un fel, una este autoritatea sau încrederea unei persoane care a fost o perioadă de timp și nu a avut neapărat un rezultat electoral foarte bun și alta este o altă persoană, de la același partid sau de la alt partid, care poate nu are un istoric atât de lung.
E greu să faci o coaliție dacă, din start, pui niște condiții, adică 'nu vrem cu o anumită persoană'. Pentru că, dacă pornim din start cu niște refuzuri, oricum este dificil să armonizezi o realitate aritmetică parlamentară pe care n-o putem nega. Pentru o guvernare stabilă, e nevoie de o majoritate care este formată din patru partide, plus un sprijin din partea grupului minorităților. Dar știm că trebuie adoptate legi organice, e nevoie de susținere și că exact asta ne mai lipsește, în situația dificilă bugetară în care suntem."
Ar accepta Ilie Bolojan să fie premier?
Întrebat dacă ar accepta să fie premier, Ilie Bolojan a răspuns: „În situația în care PSD nu își asumă acestă chestiune sau se discută de alte poziționări, pe cale de consecință, PNL, fiind al doilea partid în coaliție, ar putea lua în calcul o astfel de asumare. Și asta ar trebui să fie o decizie pe care ne-o asumăm.
Bineînțeles, am mai spus-o, în condițiile în care vrei să dai rezultate pe o poziție de premier, trebuie să vezi dacă ai instrumentele necesare. În anumite condiții, această chestiune ar putea fi luată în calcul, dar trebuie să ai un program de reforme, care este fără echivoc. Altfel, nu ai făcut nimic. Și lucrurile trebuie cât se poate de clar conturate în așa fel încât să ai convingerea că, în mandatul ăla, în timpul scurt în care poți să fii pe o anumită poziție, poți să dai maximum de randament. Altfel, compromiți nu doar o persoană, dar se pierd ani și se compromit încredere și speranțe. Și din nou continuăm cu ce am avut."
Reformele dure sunt nu doar necesare, ci chiar obligatorii
Însă printre reformele care trebuie făcute, se numără nu doar cele din domeniul socio-economic, ci și cele din interiorul partidului. În caz contrar, parlamentarii vor fi sancționați la vot, așa cum s-a văzut și în noiembrie. Astfel, acum ar fi o ultimă șansă pentru ca acest lucru să nu se întâmple, iar România să nu devieze de la cursul european.
Evident că revine în actualitate problema așa-ziselor „linii roșii” între partide, numai că, în situația actuală, ele nu mai pot fi puse în discuție.
Ilie Bolojan, președinte PNL: „Eu cred că suntem forțați să facem o reformă în paralel, atât a lumii politice, cât pur și simplu a statului. Pentru că ele sunt legate una de alta. Ele sunt absolut necesare, pentru că, dacă nu faci o reformă a lumii politice, o schimbare de abordare, nu ai autoritatea necesară să faci reforma statului. Iar fără o reformă a statului, cheltuieli imense pe care statul român le face, practic, sunt în continuare făcute. Și practic, statul român funcționează ca un stat energofag, care risipește foarte mult din bani și care nu se regăsesc la cetățeni.
Deci nu vom putea fugi de aceste chestiuni, pentru că, altfel, nu ai autoritatea să faci alte lucruri. Suntem forțați să le facem. Tot din respect pentru parteneri și din dorința ca lucrurile să meargă într-o direcție bună, noi ne vom bate pe tot ceea ce am propus înainte de campanie, ne vom bate să fie acceptate de actuala coaliție. Dar poate nu toate aceste propuneri vor fi acceptate, dar dacă se acceptă o bună parte din ele, este un mare câștig.
Erau liniile roșii pe care le tot anunța PNL. Nu, eu nu cred că putem porni de la linii roșii. Cred că suntem cu toții conștienți și s-a acceptat că trebuie să reducem zona asta de sinecuri, de posturi mai mici sau mai mari. Sigur că au fost și discuții de genul: 'bine, dar dacă o să reducem nu știu câte ministere sau nu știu câte agenții, cât reprezintă ele? Poate 0,1%' Da, dar e foarte greu de presupus că vom face o reformă se sută la sută într-un sector, pentru că asta nu se poate așa de simplu.
Dar e mult mai ușor de presupus că, dacă vom face în fiecare sector o reformă de 1-2%, semnalul va fi clar în societate: 'am înțeles de ce a fost acest vot împotrivă'. Și trebuie să discutăm deschis.
Gândiți-vă că, în România, față de anii trecuți, totuși, s-au schimbat multe lucruri în bine, nu putem nega această chestiune. De la fața orașelor noastre, sau de la decizia de astăzi, în urma căreia s-a intrat în Schengen. Probabil că, dacă s-ar fi luat acum doi ani, ar fi ieșit lumea pe stradă, ar fi fost miting de bucurie.
E o atmosferă din asta apăsătoare. Sigur că oamenii raționali înțeleg că e, într-adevăr, o chestiune foarte importantă pentru noi, ca țară. Am intrat, din nou, într-o zonă de securitate, adică suntem o țară de încredere, că altfel nu ne-ar fi lăsat să intrăm în această zonă. Deci cu toate că, în multe zone, lucrurile s-au îmbunătățit, totuși vedeți că a primat, la vot, sentimentul de nedreptate, sentimentul de lipsă de respect față de oameni, partea de sinecuri, toate lucrurile astea au fost o forță mult mai mare decât toate creșterile de pensii, de salarii, care trebuie să recunoaștem că, anul acesta, au fost peste tot.
Deci forța lipsei de respect, omul să nu se simtă respectat, să se simtă nedreptățit, e mult mai mare decât faptul că s-a făcut ceva în plus. Asta o corectăm, cred eu, generând încredere, arătând cât se poate de clar că noi am înțeles primii că asta trebuie să facem. Dacă nu demonstrăm această chestiune, înseamnă că nu am înțeles ce s-a întâmplat. Alegerile au fost anulate, dar gândiți-vă că vom avea elegeri, în primăvară, din nou."
Când ar urma să fie organizate alegerile prezidențiale?
Primul tur al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 22 noiembrie, a fost anulat cu două zile înainte de turul 2. La acel moment, extremistul Călin Georgescu a susprins nu numai România, ci și marile cancelarii occidentale, după ce a obținut aproape 23% din voturi. Însă serviciile din România au constatat că au existat interferențe rusești în aceste alegeri, mai ales prin rețelele de socializare și prin atacuri cibernetice.
Astfel, alegerile s-au anulat, din motive ce țin de siguranța națională, în ciuda controverselor vehiculate. Dar ele vor avea loc ulterior, iar calendarul ar urma să fie stabilit de noul guvern, care va fi numit curând. Ilie Bolojan știe care ar trebui să fie succesiunea evenimentelor și care ar fi explicațiile.
Ilie Bolojan, președinte PNL: „Din punctul meu de vedere, există două posibilități. Cred că pe data de 25 aprilie este atât Paștele ortodox, cât și Paștele catolic. Ar fi impropriu ca, înainte cu două săptămâni de sărbători, când toți creștinii vor să-și vadă de viața lor, să venim noi cu mizeriile lumii politice. Cred că, din punct de vedere social, nu pot fi organizate alegeri în această prioadă.
Și atunci sunt două etape: fie variata să fie organizate până la începutul lunii aprilie, final de martie, dar nu mai târziu de prima săptămână din aprilie, turul 2, sau să fie undeva organizate în mai, în așa fel încât campania să înceapă după Paște. În ecuația unor ani, o lună în plus sau în minus nu mai contează. Adică poate conta dintr-un anumit punct de vedere. Dar e important să dăm românilor din nou încredere prin predictibilitate.
Românii nu au încredere în lumea politică și dintr-un motiv aparent banal, că noi n-am reușit să spunem că, odată la patru ani, în ultima duminică din noiembrie, se țin alegeri parlamentare. Și cu asta basta. Și oamenii ce se gândesc? Ăștia, în loc să respecte regula jocului, caută să-și pregătească terenul de joc după gabaritul jucătorilor. E ca o formă de arbitraj care se face incorect și oamenii sunt revoltați."
Problema candidatului la prezindețiale: fie candidat comun, fie cel mult doi
Ilie Bolojan, președinte PNL: „Un lucru eronat care s-a făcut în acest an de către partidele de la guvernare a fost, pe de o parte, că, la un moment dat, au candidat împreună, la europarlamentare. Cred că au discutat și de candidat comun la prezidențiale, dar din diferite motive, nu s-a mai întâmplat această chestiune. Și aduceți-vă aminte cum s-a degradat atmosfera pe parcursul perioadei preelectorale și cea electorală. Ar fi cea mai mare eroare ca fiecare partid din coaliția de guvernare să vină din nou cu un candidat, pentru că ar însemna împărțirea voturilor.
Există voturile anti-sistem, indiferent cine va candida din această zonă, va pleca cu un pachet de voturi consistent. Și există voturile care ar putea să vină din zona României stabile, România care înțelege că partidele nu sunt perfecte, dar fără ele, lucrurile se vor complica, pentru că asta este democrația noastră. Cu o nouă împărțire de candidați, riscăm ca, în turul 2, să ajungă tot candidați care nu sunt capabili să genereze mobilizare.
Cred că, cu cât sunt mai puțini candidați, unul, doi maximum, din zona de coaliție, cu atât este mai bine. Trebuie să discutăm deschis și despre un singur candidat. Această coaliție este foarte diferită: PSD, PNL, UDMR, USR. Nu e foarte ușor să găsești un candidat care are capacitatea din prima să mobilizeze electoratele. Asta e o chestiune destul de complicată.
Există o atitudine de ostilitate vizavi de lumea politică, pe bună dreptate, de cele mai multe ori. Și există o teorie: hai să nu mai punem un candidat politic, care are un profil politic clar, pentru că, din start, va pleca cu un handicap de ostilitate și hai să susținem un independent.
Nu e atât de simplu. Poți să găsești un independent care, aparent, are o carieră nemaipomenită într-un domeniu, dar el este respectat și are o cotă bună de încredere pentru acel domeniu și nu înseamnă că automat este considerat la fel de bun în politică.
Gândiți-vă ce s-a întâmplat la alegerile locale din București, când cele două partide au pus un candidat și ați văzut ce reacție a fost, de bombardament. Cred că trebuie bine analizată această problemă, indiferent că este independent sau politic, el ar trebui să acopere niște bazine electorale nai mari, în așa fel încât să aibă capacitatea să ia cel puțin 25-30% din primul tur.
Dacă nu are această capacitate care nu reiese din analize, pur și simplu riscăm să repetăm ceea ce s-a întâmplat. Plus că, oricât de soft ai vrea să faci o campanie, oricât de civilizată, este inevitabil să apară niște atacuri, cu impact pe guvernare. Și partidele se simt afectate. Și de aici începe degradarea relațiilor. Și exact asta ne mai trebuie. Dar noi suntem într-o situație bugetară dificilă și dacă nu înțelegem toți asta, riscăm să ne ducem într-o situație în care România nu mai poate lua credite și devine o țară instabilă și nu e de glumă cu asta."
Evident că unul dintre numele vehiculate este chiar cel al lui Ilie Bolojan. Numai că actualul președinte interimar al PNL nu ar fi atât de convins.
Ilie Bolojan, președinte PNL: „Nu îmi doresc (n.r.: să candideze la prezidențiale), vă spun foarte deschis, pentru că nici pe cea de președinte de partid nu mi-am dorit-o, dar efectiv m-am gândit că voi fi un senator în parlament și voi susține județul Bihor. Și am nimerit într-un fel de iad politic.
Aici nu e vorba de dorințe (n.r.: de a fi președinte de țară), ci cred că e o chestiune foarte importantă să avem un candidat care garantează că România este o țară predictibilă, stabilă și de încredere. E foarte important. Nu neapărat cine este persoana respectivă. Dacă am fi o țară fără deficite, în care totul este foarte bine, ne-am putea permite niște lucruri. Dar nu ne putem permite în această parte de lume, cu un război la graniță, cu o situație bugetară foarte complicată.
O reformă nu se face în trei luni. O reformă trebuie să înceapă imediat, pentru că timpul nu are răbdare cu bugetele noastre și actualul guvern mai are o săptămână până pe data de 20 să dea ordonanțele care amână aceste intrări, așa-zisa ordonanță trenuleț. Și e posibil că, dacă vine un nou guvern, să mai ia și el niște măsuri, în așa fel încât lucrurile să fie stabile. Altfel, toate predicțiile bugetare sunt foarte proaste, atât din partea Comisiei Europene, dar și din partea mediului de afaceri. Nu ne permitem asta."
