Mult-așteptata „ordonanța-trenuleț”, în care Guvernul ar urma să anunțe economii mari la stat, nu reformează mai nimic, după cum spun experții. Într-un moment în care ținta de deficit era de 5%, dar a ajuns la 8,9%, conform unor suse Euronews, necesitatea reformelor este urgentă.
Situația economico-financiară a ajuns extrem de proastă, din cauza cheltuielilor pe care statul și le-a asumat, deși nu le poate susține, exact așa cum au avertizat specialiștii, chiar de la începutul anului.
Experții spun că ordonanța-trenuleț nu reformează mai nimic
Cristian Păun, profesor de economie: „Această austeritate a pornit din primul moment în care Guvernul a promis cheltuieli pe care economia reală nu le putea susține. Tu vii și faci promisiuni de bani pe care nu-i ai, economia nu-i produce în ritmul în care tu ți-ai propus să mărești aceste cheltuieli, fie că vorbim de pensii, fie de salarii.
Ce se întâmplă în momentul de față este, pur și simplu, corecția normală, aducerea oamenilor cu picioarele pe pământ, racordarea lor, fără minciuni și alte vorbe goale, la realitatea din teren. Iar realitatea din teren arată o economie care nu prea crește, o economie gâtuită de inflație, de prețurile mari din zona energiei și gâtuită de faptul că, în Europa, lucrurile nu merg nici acolo cum trebuie și de taxe destul de mult mărite la începutul anului trecut.
Cu toții trebuie să fim conștienți, chiar dacă ne dorim pensii și salarii mai mari, că toate acestea sunt plătite de economia românească, pe care nu are sens acum să o punem sub o presiune și mai mare. Și o să fie un an greu pentru toată lumea, în primul rând pentru că economia reală nu merge în direcția bună. Și trebuie cumva să inversăm această situație, să fim foarte atenți ca această economie să o ia din nou pe o pantă pozitivă, în mod real și autentic, iar apoi să începem să reconstruim bunăstarea românilor."
În 2024, în total, s-au cheltuit în plus 69 de miliarde de lei, adică aproape 4% din PIB. Cei mai mulți bani au mers în investiții (19 miliarde de lei) și în majorările salariale din sectorul bugetar, adică medici, personal sanitar, profesori și personalul din Poliție, Armată, în valoare de peste 18 miliarde de lei și în majorarea pensiilor. Compensarea prețului la energie și gaze a însemnat cheltuieli de 13 miliarde, iar alte cheltuieli semnificative au fost pentru bunuri și servicii în sănătate.
Reforma administrativ-teritorială este una dintre soluțiile care ar economisi mulți bani
Una dintre soluțiile propuse de economiști este tocmai reforma administrativ-teritorială, adică ceea ce propunea și USR în urmă cu câteva luni, cu doar 8 județe. Iar exemplul dat este cel al Poloniei, un fost stat comunist, ca și România.
Cristian Păun, profesor de economie: „Sigur că statul român trebuie să facă economii drastic, adică avem clar un aparat administrativ supradimensionat, avem mult prea multă administrație publică centrală și locală. Acolo trebuie lucrat, prin reforme care trebuie urgentate mai mult decât oricând. Și nu pentru că ne obligă PNRR sau UE, ci pentru că ne obligă starea finanțelor și a economiei.
Noi trebuie să trecem rapid la o reformă administrativ-teritorială, trebuie să ne reorganizăm. Polonia, imediat după ce a căzut blocul comunist, a început reformele cu asta. Și-a reconfigurat organizarea administrativ-teritorială reducând foarte mult numărul de județe sau cum le spune în Polonia la aceste bucăți de teritoriu. Noi n-am făcut asta, noi avem organizarea administrativ-teritorială de prin anii 60 și nu prea dăm semne că vrem să o rezolvăm.
Doar la mine în județul în care m-am născut, Alba, există o comună cu 270 de oameni, Cerul Băcăinţi. Comună! Are primar și are 11 consilieri care sunt plătiți din bugetul de stat. Așa ceva n-ar trebui să mai existe.
Sunt multe exemple. Avem agenții care fac același lucru, sunt o grămadă de lucruri pe care nu ar mai trebui să le mai punem în bugetul României, pentru a putea avea bani de pensii, pentru a putea avea bani de funcțiile vitale ale statului, care sunt legate de educație, sănătate, etc. Nu e drept să vii să le spui acum românilor care lucrează în educație sau sănătate: 'dragilor, vă înghețăm salariile sau pensiile, pentru că trebuie să plătim 11 consilieri, plus un primar, la Cerul Băcăinți'. Nu e în regulă, pentru că ratăm funcțiile esențiale ale statului român, ale unui stat modern, care trebuie să se ocupe de sănătate, de educație, siguranță națională, justiție, armată."
Fondurile europene, un punct-cheie
Unul dintre punctele-cheie îl reprezintă absorbția de fonduri europene, iar economiștii spun că România nu a excelat la acest capitol. Dacă o făcea, reforma putea fi făcută cu bani europeni nerambursabili, iar acum, statul nu mai era nevoit să taie bani din salarii sau pensii.
Cristian Păun, profesor de economie: „Vorbeați de 19 miliarde de lei la investiții. Eu nu înțeleg de ce politicienii pun aceste investiții exclusiv în deficit. Acestea trebuie făcute tot în acele venituri pe care statul le încasează din economia reală, nu în deficit. Noi nu facem deficit pentru investiții, pentru că el este la fel de păcătos ca orice tip de deficit.
Nu e o justificare să faci deficit pentru investiții, după cum nu e o justificare să faci deficit pentru niciuna dintre cheltuielile de acolo. Pentru că, la toate cheltuielile de acolo, ai depășit sumele pe care tu le încasezi sub formă de venituri din economia reală. Și să mai spunem un lucru: noi n-am încasat niciun ban european. Or aceste investiții nu trebuiau să fie pe bugetul de stat, din taxele românilor, ci trebuiau să fie finanțate din bani europeni pe care nu i-am atras în 2024.
Ajutorul FMI seamănă cu un fel de mașină de salvare la ușa blocului, care să te ia cu targa. Credibilitatea ta scade foarte mult pentru că o să te interpreteze ca pe unul bolnav și nu o să mai vină la tine să te ajute să te dezvolți, tu fiind cu un picior în groapă. Trebuie să evităm acest lucru, nu pentru că zice FMI sau UE, ci pentru că acest deficit produce inflație, ne sărăcește și generează niște efecte evidente la nivel macroeconimic, ține dobânzile sus, pentru că statul concurează cu privații, când vine și cere bani pentru deficitul ăsta. Atunci când îi cere pe piața internațională, vedem că avem un rating care a scăzut. Bani europeni trebuie atrași cu prioritate, nu poți să ceri românilor să li se înghețe pensiile și salariile și tu ai performanță zero la atras bani europeni. E nedrept. E o bilă neagră pentru guvern.
Apropo de credibilitatea Guvernului Ciolacu 2, vedem că cifrele sunt foarte exacte când vine vorba despre înghețarea salariilor, pensiilor, tăierea tichetelor, guvernul știe precis cifrele. Dar vino și cu cea de-a doua parte a mesajului, cu care trebuia să începi, ce tai, adică se taie următoarele ministere, se comasează următoarele județe, se comasează următoarele comune.
Cu asta trebuia să începi, ca să vadă românul că acceptă să i se înghețe pensia până se refac finanțele țării, pentru că, uite, în același timp, a și venit cu un plan concret și nu cu ceva vag. Dacă vrei să-ți câștigi credibilitatea și susținerea poporului, trebuie să te lupți și pe partea cealaltă, să-i arăți că tu rezolvi problema, nu o amâni să o rezolve alții."
Zece ministere ar fi suficiente
Cristian Păun, profesor de economie: „Pe repede înainte, trebuie să vedem: reforma teritorială și administrativă, o tăiere masivă de agenții, de ministere, că vedem că nu au scăzut mult ministerele. Ele n-ar trebui să fie mai mult de 7-8, pentru că sunt cinci funcții mari ale statului, la care să zic că adaugi două-trei funcții colaterale, MAE și Ministerul Economiei.
În rest, ai Ministerul Sănătății, Educației, Apărării și Justiției, cele cinci funcții ale statului. Îți mai trebuie cel mult cinci ministere, să zicem zece în total. Tu dacă iar vii și 16 ministere și cu toate agențiile din spate, nu ești credibil, românul te va sancționa ori de câte ori îi vei cere votul, pentru că românii s-au săturat, vor o țară modernă, în care lucrurile se întâmplă pentru ei, nu pentru alții mai speciali. Pensiile speciale rămân o mare nedreptate."
De precizat că, în ordonanța trenuleț, nu scrie care instituții se desființează.
