Trăim pe datorie. De când ne naștem şi până la sfârşit. Fie că sunt datorii făcute de noi, sau datorii pe care alţii le fac în numele nostru. De la împământenitul ”caiet” de la magazinul de cartier, până la credite la bănci ori împrumuturi de milioane de euro pe care statele le fac în numele nostru. Iar datoria publică globală a atins un nou record, conform Institute of international Finance.
307 trilioane de dolari. Adică 307 mii de miliarde de dolari. Sau 307 milioane de milioane de dolari. E greu de cuprins cu gândul cât înseamna asta. Datoria globală este suma totală a datoriilor pe care le au guvernele, companiile și gospodăriile din întreaga lume. Aceasta include datoria publică, datoria privată și datoria externă.
”Cam două treimi din această finanțare este normală – cea privată. Problema reprezintă acel 100 trilioane, care reprezintă datorie publică. Acolo avem o dificultate. În primul rând pentru că PIB-ul global astăzi este tot cam 100 trilioane de dolari. Adică, în momentul de față ne aflăm la 100% ponderea datoriei publice globale în totalul PIB-ului global. Dacă am dori să plătim această datorie publică înapoi către cei care au finanțat guvernele ar trebui să renunțăm la tot ce producem într-un an, dar asta nu este posibil,” a explicat Cristian Păun, profesor ASE.
Cum poate fi plătită datoria?
Datoria globală a crescut semnificativ în ultimii ani, atingând un nivel record de 307 trilioane de dolari în 2023. Această creștere este atribuită unei combinații de factori, inclusiv:
- Pandemia de COVID-19, care a dus la creșterea datoriei guvernamentale pentru a finanța măsurile de sprijin economic;
- Creșterea investițiilor companiilor, care a dus la creșterea datoriei private;
- Creșterea prețurilor la locuințe și a costurilor educației, care a dus la creșterea datoriei gospodăriilor.
Raportat la populație, asta înseamnă peste 38 de mii de dolari de persoană. Putem spune că un copil care vine mâine pe lume este deja dator cu 38 de mii de dolari.
”Această datorie nu poate fi stinsă decât în două moduri. Ea este în general acumulată prin bănci. Băncile finanțează guvernele și apoi dacă au probleme de lichiditate dau titlurile de stat temporar băncii centrale și obțin lichiditate, răscumpărând aceste titluri ulterior. Dar ele sunt în portofoliul băncilor care gestionează economiile noastre. Acești bani trebuie dați înapoi. Multe guverne rostogolesc aceste datorii, dar dacă ar fi să plătească înapoi aceste datorii, ele se plătesc din taxele oamenilor sau din inflație,” a explicat Cristian Păun, profesor ASE.
