Alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională a României, iar întregul proces electoral va fi reluat de la zero. Acest lucru înseamnă că alegerile vor fi organizate cel mai probabil în primăvara anului viitor. Președintele Klaus Iohannis va rămâne în funcție până la alegerea noului președinte, astfel că va rămâne în atribuțiile lui desemnarea noului premier al României, după alegerile parlamentare.
Când vom avea alegeri prezidențiale
Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate și va fi în sarcina noului Guvern să stabilească noi date pentru cele două tururi, precum și un nou program electoral, inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea campaniei electorale.
Dacă ne uităm la calendarul alegerilor din 2024, întregul proces electoral s-ar fi derulat pe o perioadă de două luni, începând cu desemnarea celor cinci judecători de la ICCJ care vor face parte din Biroul Electoral Central și terminând cu validarea turul doi al alegerilor prezidențiale.
Acest lucru înseamnă că, cel mai probabil, în funcție de când va decide noul Guvern al României calendarul alegerilor, nu ne așteptăm să avem alegeri prezidențiale mai devreme de primăvara anului 2025.
Când va fi convocat Parlamentul nou ales
Constituția României stabilește că Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Având în vedere că alegerile parlamentare s-au desfăşurat la 1 decembrie 2024, iar la 7 decembrie, Biroul Electoral Central a publicat rezultatele finale, preşedintele poate convoca noul parlament până la cel târziu 21 decembrie 2024.
Consultări președinte-partide pentru desemnarea noului premier
Desemnarea noului premier al României după alegerile parlamentare 2024 este în atribuțiile președintelui României. Astfel, potrivit Constituției României, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.
După alegerile parlamentare 2024, niciun partid nu a obținut majoritatea absolută în Parlament, însă sunt discuții pentru formarea unei majorități pro-europene, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități.
Astfel, după discuțiile cu partidele reprezentate în Parlamentul României, președintele Klaus Iohannis va anunța numele premierului desemnat.
Formarea noului Guvern
Premierul desemnat va avea apoi sarcina de a-și forma echipa și va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului. Programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Etapele formării noului guvern cuprind:
- prezentarea noului guvern în parlament;
- alcătuirea echipei guvernamentale;
- audierile propunerilor de miniştri;
- votul parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului;
- depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României.
Audierea miniștrilor în comisiile de specialitate din Parlament
Înaintea votului în Parlament, fiecare ministru propus va fi audiat în comisiile de specialitate din Parlament, care vor da aviz pozitiv sau negativ.
Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu avizul pozitiv sau negativ. Acesta va fi un aviz consultativ.
Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi, la rândul ei, audiată, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.
În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a camerelor parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului.
Votul în Parlament pentru noul Guvern al României
Premierul desemnat și echipa sa de miniștri vor primi votul de încredere al Parlamentului României. Va fi un vot secret, exprimat prin bile, al cărui rezultat este consemnat într-un proces verbal.
Parlamentul poate să nu acorde votul de încredere Guvernului, situația în care președintele României va relua procedura de desemnarea a premierului.
Parlamentul României trebuie să dea votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare.
Potrivit Constituției României, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
