Cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României au decis, vineri, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale și reluarea întregului proces electoral de la zero.
Curtea Constituțională a României este formată din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
Judecătorii CCR trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Cine sunt cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României
1. Marian Enache (propus de PSD)
Este președinte al Curții Constituționale din anul 2022. A fost numit judecător de Senatul României (2016), pentru un mandat de 9 ani.
2. Livia-Doina Stanciu (propusă de președintele Klaus Iohannis)
A fost numită judecător de Preşedintele României (2016), pentru un mandat de 9 ani.
3. Attila Varga (propus de UDMR)
A fost numit judecător de Camera Deputaţilor (2016), pentru un mandat de 9 ani.
4. Elena-Simina Tănăsescu (propusă de președintele Klaus Iohannis)
A fost numită judecător de Preşedintele României (2019), pentru un mandat de 9 ani.
5. Cristian Deliorga (propus de PSD)
A fost numit judecător de Senatul României (2019), pentru un mandat de 9 ani.
6. Gheorghe Stan (propus de PSD)
A fost numit judecător de Camera Deputaților (2019), pentru un mandat de 9 ani.
7. Mihaela Ciochină (propusă de președintele Klaus Iohannis)
A fost numită judecător de Preşedintele României (2022), pentru un mandat de 9 ani.
8. Laura Iuliana Scântei (propusă de PNL)
A fost numit judecător de Senatul României (2022), pentru un mandat de 9 ani.
9. Dimitrie Bogdan Licu (propus de PSD)
A fost numit judecător de Camera Deputaților (2022), pentru un mandat de 9 ani.
CCR a anulat alegerile prezidențiale
Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. Inițial, pe 29 noiembrie, CCR validase primul tur al alegerilor prezidențiale, după renumărarea voturilor.
Procesul electoral urmează să fie reluat de la zero, iar Guvernul va stabili o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, a mai decis CCR.
Judecătorii CCR, în această ședință informală de cinci ore, au analizat toate documentele transmise și desecretizate de CSAT și au ajuns la concluzia că procesul de vot a fost profund viciat. Anularea alegerilor devine efectivă în momentul în care se publică în Monitorul Oficial motivarea CCR.
CCR a invocat, pentru anulare, articolul 146, litera f) din Constiuția României, care spune că CCR „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”.
„În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
În temeiul art. 146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului mt 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în 2024;
Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând sã stabileascã o nouă datã pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
Prezenta hotărâre este definitiva și general obligatorie, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștință publică.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se precizează în comunicatul emis de CCR.
