Președintele României este ales prin vot direct pe o perioada de cinci ani de la data depunerii jurământului. Este cea mai importantă funcție în stat, iar prin rolul și atribuțiile sale, președintele „reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, potrivit articolului 80 din Constituția României.
România este o republică semi-prezidențială, ceea ce înseamnă că președintele și premierul participă ambii activ în administrația statului. Președintele României are atribuții în politica internă a României, în domeniul politicii externe, precum și în cel al apărării.
Alegerile prezidențiale 2024 sunt organizate în două tururi, pe 24 noiembrie și 8 decembrie.
Atribuțiile președintelui României
Atribuții în relația cu Guvernului României
Șeful statului este cel care, după consultări cu partidele, desemnează prim-ministrul României și şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. De asemenea, șeful statului are dreptul de a participa la ședințele de Guvern, dacă în cadrul acestora sunt discutate și dezbătute probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. În cazul în care șeful statului participă la aceste ședințe de Guvern, el le prezidează, în locul primului ministru.
Atribuții în relația cu Parlamentul României
În teorie, președintele României poate dizolva Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Însă, practic, până acum, în România, nu s-a întâmplat ca președintele să dizolve Parlamentul.
Potrivit Constituție României, în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Președintele României este cel care semnează promulgarea legilor, după ce acestea sunt votate în Parlament. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
Atribuţii în domeniul politicii externe
Șeful statului este cel care încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului.
De asemenea, preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Atribuţii în domeniul apărării
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
CSAT este autoritatea administrativă autonomă care are atribuții în organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.
Membrii CSAT sunt:
- Președintele României
- Premierul României
- Ministrul Apărării
- Ministrul de Interne
- Ministrul de Externe
- Ministrul Justiției
- Ministrul Economiei
- Ministrul Finanțelor
- Directorul SRI
- Directorul SIE
- Șeful Statului Major al Apărării
- Consilierul prezidențiale pentru securitate națională
- Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
De asemenea, șeful statului este cel care poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
Starea de urgență
Potrivit legii, președintele României este cel care poate institui starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
O astfel de situație s-a întâmplat în anul 2020, în timpul pandemiei COVID-19, când președintele Klaus Iohannis a instituit starea de urgență în România, pentru a fi luate măsurile necesare, pentru prevenirea răspândirii virusului.
Starea de urgență a fost instituită pe 14 martie 2020, inițial pentru 30 de zile, ulterior prelungită pentru încă 30 de zile, până pe 14 mai 2020, inclusiv.
Alte atribuții
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
- conferă decoraţii şi titluri de onoare;
- acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
- numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
- acordă graţierea individuală.
