Aventura unui concediu la munte în România începe chiar de pe șosea. Mai ales dacă plecarea e din București. Valea Oltului și Valea Prahovei, pe cât de spectaculoase în peisaje sunt, pe atât de aglomerate, mai ales în weekend sau în sezon turistic. Zeci de mii de mașini circulă zilnic pe acolo, iar deseori coloanele se întind pe kilometri întregi. E un război al nervilor pentru șoferi și o problemă de infrastructură pe care încă n-a rezolvat-o nicio guvernare în ultimii 30 de ani.
20 de ani de discuții și planuri
Claxoane, acesta e sunetul cu care aproape se confundă porțiunea de DN1 de pe Valea Prahovei. De obicei, la fiecare final de săptămână, vinerea, șoferii care tranzitează Valea Prahovei și vin spre Brașov trebuie să își pună răbdarea la încercare. Cele mai frecvente blocaje au loc între Bușteni, Azuga și Predeal, iar viteza autoturismelor nu depășește 10 km/h. Duminica situația devine asemănătoare pe sensul opus, spre București. În ultima perioadă însă traficul a devenit o problemă pe Valea Prahovei în fiecare zi și nu doar la final de săptămână.
Șofer: ”Nu mai avem răbdare, se circulă foarte greu. Vrem să mergem până la Castelul Cantacuzino, aici aproape, 12 kilometri, facem o oră jumate.”
Promisiuni de mai bine există. După 20 de ani de discuții și planuri care nu au dus nicăieri, CNAIR a aprobat în iulie varianta finală pentru un drum de mare viteză.
Alexandru Ichim, jurnalist Euronews: ”Autostrada Ploiești – Brașov va avea o lungime de 112,7 kilometri, cu tot cu sectorul Râșnov-Cristian. Sunt prevăzute 12 noduri rutiere, 13 tuneluri și 61 de structuri. Costul estimat pentru construcția autostrăzii este de 5,5 miliarde euro fără TVA.”
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: ”A fost foarte greu să ajungem la o soluție care sigur a impus mai multă muncă din partea proiectanților. Dacă mergeam pe prima variantă proiectată era un cost de vreo opt miliarde. Scuzați-mă, dar la 160 de kilometri să fie costuri de opt miliarde de euro mi se pare noaptea minții. Nu poți să mergi de la Comarnic până la Brașov doar prin tunel.”
Până la autostradă însă, șoferii n-au altă variantă să scape de ambuteiaje decât să o ia pe rute alternative.
Florentina Manolache, purtător de cuvânt IPJ Brașov: ”Turiștilor, respectiv conducătorii auto care se află în zona Bran-Moieciu, Poliția Rutieră recomandă să se utilizeze DN73, pe ruta Bran-Pitești-București, iar pentru cei care circulă dinspre Brașov spre București, le recomandăm să utilizeze DN1A, pe ruta Săcele – Cheia – Ploiești – București.”
Într-un scenariu optimist, autostrada Ploiești-Brașov ar putea fi gata până în 2035.
Valea Oltului, cuprinsă de haos
Același haos e și pe Valea Oltului, mai ales pe bucățile de drum cu o singură bandă pe sens.
Șofer: ”De o oră stau în coloană de la intrare în Călimănești ca să ajung la Sibiu. Se circulă haotic, nu există poliție să dirijeze, să ușureze, să fluidizeze traficul.”
Iar în apropiere de Călimănești și Căciulata, cele mai populare stațiuni de pe Valea Oltului, traficul devine de-a dreptul un coșmar.
Șofer: ”Știi care e problema aicea? Mai încolo la Cozia sunt foarte multe treceri de pietoni și toată zona de aici e gâtuită pentru că sunt mulți oameni care trec stânga dreapta, ba vor la restaurantele din stânga, ba la hoteluri, se fac cozile astea, că tot timpul trec oameni. Ar trebui să facă niște pasarele.”
Autostrada Sibiu-Pitești ar fi salvarea. Conform proiectului, va avea o lungime de peste 122 de km, e parte din Coridorul 4 Paneuropean (Rin-Dunăre) și va conecta Centrul şi Vestul României cu rețeaua europeană de autostrăzi. Din cele cinci loturi în care e împărțită autostrada, pentru patru s-au semnat contractele. Termenul de finalizare ar fi anul 2027.
Pierdem ani din viață stând în coloană pe drumuri proiectate greșit sau care pur și simplu nu mai fac față creșterii valorilor de trafic. Regiuni întregi sunt ocolite de investitori care nu vor să piardă timp sau să-și rupă mașinile pe șosele pline de gropi.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost construită între 1967 și 1972. Democrația obținută după Revoluția din 1989 ne-a găsit cu puțin peste o sută de kilometri de autostradă în România. 33 de ani și 29 de miniștri ai Transporturilor mai târziu, abia atingem borna de o mie de kilometri. Asta nu a împiedicat însă autoritățile din ultimele trei decenii să taie zeci de panglici și să inaugureze pompos autostrăzi ai căror kilometri pot fi numărați pe degete. De cele mai multe ori fix în campanii electorale, când promiteau că se va face și mai mult, și mai bine. De la plimbări demonstrative cu bicicleta pe un ciot de autostradă până la ruperea unor contracte în direct la televizor, am avut de toate. Ce nu avem încă: drumuri de mare viteză care să lege toate regiunile României.
Urmăriți o nouă campanie Euronews: România, drum în lucru!
