56 de ani i-au trebuit României să se apropie de inaugurarea kilometrului o mie de autostradă. Chiar și așa, vor mai trece încă cel puțin 4 ani până când vom putea traversa Carpații cu mașina pe o șosea de mare viteză. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană atunci când vorbim despre starea drumurilor, dar pe primele locuri la numărul de victime în accidente rutiere.
Teoretic, prin creșterea numărului de kilometri de autostradă ar trebui să crească siguranța rutieră, dar în România nu s-a întâmplat asta. Pe de altă parte, țara noastră ratează o mulțime de oportunități de afaceri din cauza infrastructurii deficitare. România ar trebui să aibă cel puțin 3.000 de kilometri de autostradă pentru a reduce decalajul față de țările din vestul Europei, însă, în ritmul actual de construcție, acest lucru ar putea fi posibil abia peste 20 de ani.
Septembrie 2023 ar trebui să rămână în istoria infrastructurii rutiere ca luna în care România are, în sfârșit, o mie de kilometri funcționali de autostradă, prin deschiderea pentru trafic a secțiunii Nușfalău-Suplacu de Barcău, din Autostrada Transilvania. Deschiderea traseului a fost însă amânată luni bune.
Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro-Infrastructura: ”Am fi putut deja să circulăm pe acest lot, dacă și compania de drumuri își făcea la timp treaba. Dacă rezolva cu această descărcare provizorie birocrația la timp, poate de la începutul anului, acum am fi putut deja să circulăm. Dar, în loc să circulăm, mai așteptăm.”
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: ”Odată cu darea în circulație a acestui tronson se va atinge această cotă de 1.000 de kilometri de autostradă și drum expres în România. Prea puțin față de cât avem nevoie.”
Fiecare ciot de drum, pretext pentru o inaugurare nejustificată
Așa că ministrul Transporturilor promite că media anuală de 26 de kilometri de autostradă dați în folosință, cât a fost până acum, va crește semnificativ.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: ”Eu am spus că până la finalul anului viitor și am spus asta în repetate rânduri, adică 2023 și 2024, minimum de km pe care sa ii dam în circulație, să fie de 200. Eu vă asigur că până la finalul lui 2024 acest lucru se va întâmpla.”
Doar că promisiuni fără finalitate s-au tot făcut de-a lungul anilor. Într-una din vizitele pe care le-a făcut pe șantierele deschise, inclusiv șeful de la Transporturi recunoaște că nu de puține ori fiecare ciot de drum a devenit pretext pentru o inaugurare nejustificată.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: ”Avem o boală sau a fost o boală pe zona asta, indiferent de cine a fost ministru sau prim ministru: trebuie să inaugurăm electoral, trebuie să facem electoral diverse lucruri care, unele dintre ele, în final parcă nu au standardele de calitate așa cum trebuie.”
Lucian Bode, fost ministru al Transporturilor: ”Știm și cred că cu toții suntem de acord că, fără doar și poate, coloana vertebrală pe care se dezvoltă economic un județ, o regiune, o țară o reprezintă infrastructura de transport.”
Ritmul lent de funcționare
În prezent, România are 995 de kilometri dați în folosință pe 11 autostrăzi și 2 drumuri expres. Dincolo de ritmul lent în care se desfășoară lucrările, România continuă să proiecteze autostrăzi cu doar două benzi pe sens. Oficialii din Transporturi au explicații pentru asta, dar nu și o viziune clară pentru viitor.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al Ministerului Transporturilor: ”De ce se construiește la 2 benzi o autostrada? Pentru că valorile de trafic în România permit doar 2 benzi. De ce nu gândim pe termen lung? Tu ceri finanțare acum, prezinți niște valori de trafic estimate. Nu poți să ceri autostrada de 6 benzi daca tu ai valori de trafic. Pai atunci ceri alți bani de la Uniunea Europeană.”
Specialiștii spun că României i-ar trebui 3.000 de km de autostradă pentru a avea o rețea de drumuri sigure și rapide. Doar că, dacă se păstrează ritmul actual de construire, vor mai trece zeci de ani până va fi îndeplinit acest obiectiv, timp în care România riscă să rămână pe un loc fruntaș în topurile europene când vine vorba accidente rutiere mortale.
Pierdem ani din viață stând în coloană pe drumuri proiectate greșit sau care pur și simplu nu mai fac față creșterii valorilor de trafic. Regiuni întregi sunt ocolite de investitori care nu vor să piardă timp sau să-și rupă mașinile pe șosele pline de gropi.
Prima autostradă din România, București-Pitești, a fost construită între 1967 și 1972. Democrația obținută după Revoluția din 1989 ne-a găsit cu puțin peste o sută de kilometri de autostradă în România. 33 de ani și 29 de miniștri ai Transporturilor mai târziu, abia atingem borna de o mie de kilometri. Asta nu a împiedicat însă autoritățile din ultimele trei decenii să taie zeci de panglici și să inaugureze pompos autostrăzi ai căror kilometri pot fi numărați pe degete. De cele mai multe ori fix în campanii electorale, când promiteau că se va face și mai mult, și mai bine. De la plimbări demonstrative cu bicicleta pe un ciot de autostradă până la ruperea unor contracte în direct la televizor, am avut de toate. Ce nu avem încă: drumuri de mare viteză care să lege toate regiunile României.
Urmăriți o nouă campanie Euronews: România, drum în lucru!
