”Masă caldă în școli” în școli, program derulat de Ministerul Educației, este, de fapt, pentru mulți elevi o masă rece. În multe unități de învățământ din cele 450 incluse în proiect, elevii și preșcolarii primesc sendvișuri și câte un fruct, de obicei mere. Și asta din cauza faptului că majoritatea școlilor nu au cantine.
Valeriu Nicolae, antreprenor și activist, lucrează de peste zece ani, în cadrul proiectului Casa bună, împreună cu un grup de voluntari, pentru a ajuta copiii din cea mai vulnerabilă zonă din București, Ferentari. Copiii au parte de susținere educațională, medicală și chiar de mese calde, de 3 ori pe zi.
Antreprenorul Valeriu Nicolae a vorbit în direct la Euronews România despre costurile unei mese calde pentru copiii pe care îi ajută, așa cum a fost gândită alături de un grup de nutriționiști și care poate fi un model pentru programul care se dorește a fi implementat în școlile din România.
”Sunt de principiul că înainte de a mă plânge de ce nu fac politicienii, să fac eu și dacă o fac bine, atunci și politicienii vor fi obligați să facă bine și dacă suntem mai mulți oameni care facem lucruri de genul acesta, așa va fi obligată și clasa politică să facă.
În momentul de față, chestia cu o masă caldă a fost pregătită foarte prost, de oameni care trăiesc în birourile frumoase din București și care au gândit un plan cărora lor li s-a părut foarte bun, dar care nu prea are nicio legătură cu realitatea. Trebuiau să se gândească la cum vor servi o masă caldă în condițiile în care nu avem locuri în care să o servim, cum să servim o masă caldă cu 10 lei, când prețurile au explodat, cum facem cu achizițiile publice, care sunt jalnice, cum facem cu corupția din sistem”, spune Valeriu Nicolae.
Potrivit antreprenorului, copiii au nevoie de o masă echilibrată.
Acesta a făcut comparația cu meniul de 15 lei pe care îl primesc zilnic elevii din comuna brașoveană Tărlungeni prin programul "Masa Caldă" și mâncarea pe care el o servește copiilor în Casa bună.
Valeriu Nicolae: ”Ce vedem în imagini, cu sandvișuri, brioșe și suc la 15 lei nu reprezintă o masă echilibrată. Ele sunt bune pentru tot felul de șmecheri, care aduc mâncarea asta. Problema e cu corupția în sistem. Noi, în mod sigur, nu cheltuim mai mult de 10 lei, cu tot gătitul pe copil. Și nu gătim cantități pentru 200-300 de copii. Ci pentru 14-16 copii. Se iese mai ieftin dacă gătim. Se poate pune masa și în sala de sport, cu mese rabatabile, se poate servi o masă caldă și în sala de clasă”.
Există o legătură directă între ce mănâncă elevul și nota din catalog?
Anca Hâncu, medic nutriționist: E o legătură directă între ce mănâncă și starea sa de sănătate. Un copil care nu mănâncă destul sau mănâncă prea mult devine un copil cu rezultate mai slabe la școală. Un copil extra sedentar va fi un copil cu o performanță cognitivă mai scăzută, comparativ cu un copil care face și mișcare, mănâncă și fructe și vegetale, are mesele corecte. El va fi mult mai performant, din toate punctele de vedere.
