Temperaturile globale continuă să stabilească noi recorduri. 2023 va deveni cel mai călduros an măsurat vreodată în primele zece luni și se apropie de pragul de încălzire cu 1,5°C în raport cu era preindustrială.
Roxana Bojariu, climatolog, a vorbit la Euronews România despre acest subiect.
Ce efecte are această creștere a temperaturilor?
„Efectele se văd în puterea fenomenelor extreme, puterea cu care afectează sistemele umane și ecosistemele. Fie valurile de căldură, vara, fie uraganele. Suntem, încă, în anotimpul de uragane active în Atlanticul tropical sau chiar ploi foarte intense la latitudinile medii, de fapt, peste tot intensitatea precipitațiilor devine din ce în ce mai mare, asta însemnând cantități de precipitații ce cad în cantitate foarte mare în timp scurt localizat și, evident, favorizând inundații care sunt greu de prognozat în aceste zone foarte localizate”.
„(...) Vorbim de afectarea, practic, a întregii vieți pe pământ, a oamenilor, dar și a ecosistemelor pe care omul le trage, din păcate, după el, în această cursă infernală a încălzirii globale.
În România, frecvența este mai mare pentru declanșarea mai timpurie a primăverilor, pentru o vară mult mai lungă, o vară ce se prelungește, de obicei, în septembrie. Ați văzut, am avut în ultimii ani și valuri de căldură în luna septembrie, chiar și anul acesta am avut o lună septembrie foarte călduroasă, iar în toate anotimpurile avem fenomene extreme. Și caracteristicile medii se modifică, toate anotimpurile au o tendință de creștere a temperaturii, mai accentuată această creștere vara și iarna”, a precizat climatologul.
Climatolog: „Dioxidul de carbon are o viață în atmosferă de mai multe secole”
Am ajuns în acel punct ireversibil sau mai putem repara ceva?
Roxana Bojariu, climatolog: „Sigur că mai putem repara foarte multe lucruri. E vorba de o trecere peste 1,5 grade Celsius, creșterea temperaturii medii globale față de nivelul preindustrial, doar într-un an. Ținta Tratatului de la Paris vizează o trecere climatică, asta însemnând să ai în mod sistematic medii ale temperaturii globale peste 1,5 grade pe perioade mai lungi de câteva decenii, adică spre sfârșitul secolului, mai multe decenii.
(...) Putem să domolim această amplificare, această accelerare a încălzirii globale reducând foarte drastic emisiile. Va trebui să acționăm foarte pragmatic, sistematic și la nivel global în acest deceniu dacă vrem să atingem ținta acordului Tratatului de la Paris”.
Climatolog: „O să începem să avem din ce în ce mai multe cazuri de infecții cu virusul West Nile”
Roxana Bojariu a spus și la ce să ne așteptăm de la următorii ani.
Roxana Bojariu, climatolog: „Din păcate, chiar dacă reducem emisiile, vor fi încă efecte ale încălzirii globale ce vin din acumularea în trecut a acestor gaze, mai ales a dioxidului de carbon, care are o viață în atmosferă de mai multe secole chiar, pentru că nu este activ chimic și în afară de îndepărtarea lui prin procesele din biosferă și din ocean nu există alte procese, deocamdată, care să-l îndepărteze din atmosferă și, atunci, el se acumulează”.
„Dar, depinde foarte mult și o zecime de grad, și o sutime creștere a temperaturii medii globale pentru că în spatele acestor creșteri aparent mici înseamnă că avem intensificări importante în statisticile fenomenelor extreme, în frecvențe, în intensități, în durate. Deci, putem să ne așteptăm în continuare la valuri de căldură din ce în ce mai frecvente, mai intense și la creșterea intensității precipitațiilor, vorbim acum mai ales de zona aceasta a Europei, cu modificări și în regimul mediu care pot aduce probleme, de exemplu, de resursa de apă, vorbim din nou mai ales de sudul Europei. Vorbim despre ierni în care zăpezile au o extindere și o grosime din ce în ce mai scăzute, acest lucru modifică felul în care resursa de apă se repartizează de-a lungul anului”.
„Evident, vorbim despre impacturi foarte multe în toate sectoarele economice, în generarea de energie pentru că energia hidro depinde de precipitații, de nivelul lacurilor de acumulare, debitele râurilor”.
„Vorbim despre impactul asupra ecosistemelor, asupra biodiversității, dar și impacturi asupra sănătății publice pentru că aceste extreme termice au un efect asupra mortalității, mai ales pentru grupuri vulnerabile ca cei mai în vârstă, copiii sau cei cu afecțiuni cronice, afecțiuni cardio-vasculare (...) Vorbim de modificarea vectorilor care poartă patogeni, cum e virusul West Nile, țânțarii încep să-și deplaseze și ei zona unde se dezvoltă, zone precum sudul Europei și România încep să devină propice dezvoltării lor și începem să avem și aici cazuri din ce în ce mai multe de meningită West Nile, de exemplu, dar sunt și alte boli care sunt transmise de țânțari”.
