Apa a ajuns un lux pentru oamenii din zeci de sate din județul Iași. Fântânile au secat, iar localnicii sunt nevoiți să meargă kilometri, până la cel mai apropiat izvor ca să ia apă. Satul Bahlui este una dintre localitățile grav afectate de secetă.
Rezervația naturală din jurul lacului Amara din Buzău, care avea 803 hectare, s-a transformat într-un adevărat deșert. Flora și fauna sunt complet distruse. Un alt lac din apropiere, Balta Albă, urmează să aibă în curând aceeași soartă, din cauza schimbărilor climatice.
Fără sisteme de irigații, sudul țării se transformă, încet-încet, în deșert. Numai în județul Dolj 100.000 de hectare care sunt în curs de aridizare, în zona numită Sahara Olteniei. Această zonă o regăsim pe hartă sub forma unui triunghi, între Craiova, Calafat și Corabia.
Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a explicat că , în general, zona de sud și sud-est și zona din Moldova sunt cele mai afectate.
Marea Britanie este sub avertizare de cod roșu de caniculă, cu temperaturi apropiate de 40 de grade Celsius. Este atât de cald încât asfaltul s-a topit pe pistele unor aeroporturi, ceea ce a dus la anularea multor zboruri.
La Palatul Victoria a început Comitetul interministerial convocat pentru gestionarea efectelor secetei. Guvernul trebuie să găsească soluții pentru ca populația și agricultura să nu sufere din cauza efectelor produse de schimbările climatice.
Căldura extremă, seceta şi inundaţiile generate de schimbările climatice au provocat Germaniei, în medie, pagube anuale de 6,6 miliarde de euro în ultimii 20 de ani.
Omenirea este în pragul sinuciderii din cauza crizei climatice. Avertismentul extrem de dur a fost lansat de secretarul general ONU, Antonio Guterres. Secretarul ONU a făcut aceste remarci în cadrul celei de-a 12-a conferințe Petersberg Climate Dialogue, care a început luni la Berlin.
În timp ce lumea se confruntă cu consecințele economice ale pandemiei și cu războiul din Ucraina, înalți oficiali din 40 de țări s-au întâlnit luni la Berlin pentru a discuta despre cum să se concentreze pe combaterea schimbărilor climatice.
Fermierii îi transmit ministrului Agriculturii că este aproape imposibil să acceseze banii promiși în schimbul culturilor devastate de secetă. Ca să primească subvențiile, agricultorii spun că trebuie să treacă peste o birocrație stufoasă și să piardă timp pe teren pentru evaluări ale culturilor.
Seceta extremă a pârjolit și anul acesta culturile din țară. În lipsa unor investiții din partea statului în sisteme de irigații, agricultorii sunt lăsați la voia sorții. Puțini sunt cei care au reușit să instaleze un sistem cu care să își ude pământurile, însă nu-și vor putea acoperi costurile.
Fermierii cer Guvernului să declare stare de calamitate din cauza secetei severe și a arșiței, în zonele unde mai mult de jumătate din suprafața cultivată este afectată. Ei susțin că sunt județe în care până la 80% din culturile de toamnă sunt afectate.
