Trei sferturi dintre femeile care sunt victime ale violenței domestice nu cer ajutor nici din partea autorităților, dar nici din partea psihologilor. Sunt date la nivel european, iar specialiștii avertizează că multe forme de violență s-au mutat în mediul online.
La noi în țară, numărul cazurilor raportate este în creștere. Instituțiile europene au în lucru o nouă directivă care să definească și să stabilească sancțiuni clare pentru violența împotriva femeilor. Pe listă este și dreptul de a solicita despăgubiri și incriminarea violenței cibernetice.
În România, aproape 80 de mii de cazuri de violență domestică au ajuns în atenția poliției în 2023, cele mai multe împotriva femeilor. Numărul cazurilor este în creștere, iar asta pentru că mai multe victime și-au denunțat abuzatorii.
Rovana Plumb, europarlamentar: Puterea exemplului este factorul determinant la nivel societal ca victimele să se ducă și ceară ajutor, să fie îndrumate, consiliate și mai departe să atace în justiție, astfel încât cel sau cea care a agresat să fie penalizată.
La nivel european, o femeie din 2 a declarat că a fost hărțuită sexual cel puțin o dată în viață. Iar agresiunile s-au întețit după pandemie, mai ales în mediul online.
Alex Agius Saliba, europarlamentar: Cu cât se dezvoltă mai mult aceste platforme, cu cât aceste platforme promovează un sistem prin care să petreci mai mult timp online și tot mai mulți actori sunt activi, în mod evident, violența împotriva femeilor va continua să crească.
Avem mai mult control referitor la eliminarea conținutul digital care promovează sau instigă la violență împotriva femeilor, ceea ce este ilegal în toate cele 27 de țări membre ale UE.
Ce e ilegal offline, ar trebui să fie ilegal și online. Violența asupra femeilor este ilegală offline. Cu aceleași mijloace, cu aceleași metode, cu aceeași forță, ar trebui combătută și online.
Specialiștii atrag atenția că traumele de după un abuz le pot împiedica pe victimele violenței domestice să revină la serviciu sau le pot împinge chiar la comportamente autodistructive.
Agnes Jongerius, europarlamentar: În aceste vremuri, când avem nevoie de toată lumea pe piața muncii, este un deficit atât de mare pe piața muncii, nu ne putem permite ca femeile, din cauză că au suferit în urma violenței domestice, să nu muncească. Să facem eforturi pentru a le menține pe piața muncii și dacă este nevoie de integrare, sunt fonduri europene disponibile.
Alexandra Antoniadis, reprezentant Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne, Comisia Europeană: Medicamentele pot avea un rol, dar protecția femeilor sau a copiilor în fața violenței domestice are nevoie de un întreg set de măsuri. E doar o piesă din puzzle.
Peste 420 de românce au fost ucise de partenerii lor, în ultimii 8 ani. La nivel european sunt mai multe planuri de acțiune pentru combaterea acestui fenomen, însă specialiștii spun că și guvernele statelor membre ar trebui să ia măsuri specifice.
