Ordinele de restricție vor fi extinse de Guvern în cazul tuturor agresorilor care comit acte de violență fizică și psihică. Până acum erau limitate numai pentru protecția victimelor violenței domestice. Proiectul a fost adoptat in ședința de Guvern din 13 iulie.
Nicolae Ciucă: ”În cazurile grave, se poate aplica monitorizarea agresorului cu o brăţară electronică”
"Cetăţenii vor avea un grad crescut de protecţie în faţa unor agresiuni iminente, putând să solicite un ordin de protecţie. Acest instrument judiciar şi-a arătat eficienţa în protejarea victimelor violenţei domestice şi este extins acum la orice situaţie în care există riscul unei agresiuni iminente. Durata sa maximă se majorează de la 6 la 12 luni. Proiectul PNL care aduce aceste modificări a fost aprobat astăzi în şedinţa de guvern, la propunerea ministrului PNL al Justiţiei, Alina Gorghiu, şi cu susţinerea tehnică a ministrului liberal al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu", a scris Ciucă pe Facebook.
El a adăugat că această lege va creşte numărul de vieţi salvate, va evita traumele fizice sau psihice şi va creşte gradul general de protejare a cetăţenilor.
"Faptele ce pot justifica solicitarea unui asemenea ordin sunt orice acte de violenţă fizică sau psihică ce pun în pericol viaţa, integritatea sau libertatea unei persoane. În cazurile grave, se poate aplica monitorizarea agresorului cu o brăţară electronică. Ca preşedinte al Senatului, mă voi asigura că proiectul va fi dezbătut în mod eficient şi va fi adoptat cât mai rapid, pentru ca intrarea în vigoare a acestor prevederi care pot salva vieţi să fie urgentată", a menţionat Ciucă.
Va putea fi aplicată măsura?
Noua măsură este deja contestată de reprezentanții societății civile. Ei cred că statul nu are capacitatea de a pune în aplicare astfel de prevederi.
Noul proiect de lege prevede extinderea acestui mecanism de protecție pentru toți cei care au fost agresați sau amenințați cu acte de violență. Ca și în cazul violenței domestice, ar fi vorba a două tipuri de ordine de protecție: unul provizoriu, pe cinci zile, și unul cu durată de până la șase luni, aplicat doar prin decizia a instanței.
Alina Gorghiu, ministrul Justiției: ”Practic prin proiectul legislativ, vom extinde măsura de protecție la toate victimele și tuturor formelor de violență, indiferent de relația victimă – agresor. Vom avea un mecanism care se va aplica înafara perimetrului familiei. Se va referi la toate formele de violență, pot fi hărțuiri online, apeluri telefonice multiple la orice ora, urmărirea fără drept în mod repetat a unei femei, supravegherea unui domiciliu. Avem mecanismul, este păcat să nu-l extindem la nivelul fiecărui cetățean.”
În prezent, în cazul violenței domestice, partenerii agresori pot fi evacuați din domiciliul conjugal și obligați să păstreze distanța de familie. În plus, în Capitală și alte trei județe, agresorii sunt obligați să poarte o brățară electronică de supraveghere. În societatea civilă există, însă păreri că măsura nu va putea fi aplicată.
Andreea Braga, coordonator Centrul FILIA: ”Pot rămâne doar simple bucăți de hârtie pentru că avem brățări electronice de monitorizare doar în trei județe și în Capitală, deci statul nu are capacitatea să monitorizeze aceste ordine de protecție. În plus, ordinul de restricție presupune păstrarea unei distanțe față de victimă. În situațiile în care victima și agresorul nu locuiesc împreună, să-i dai adresa agresorului ar fi o greșeală, el nu avea adresa. Ne putem duce la tot felul de politici publice, la bugete care să se ducă către școli, care să prevină comportamentele agresive, care să se ducă către adolescenți, tineri pentru a-i învăța ce înseamnă drepturile omului, ce înseamnă respectul față de celălalt, dar mai ales cum să învețe să recunoască diverse forme de agresivitate și cum să se protejeze.”
În plus, extinderea ordinului de protecție se poate dovedi însă ineficientă fără terapie pentru victime, spun medicii.
Radu Leca, psiholog: ”Poate dura până la 24 de luni, ea este costisitoare nu doar din punct de vedere pecuniar ci și din punct de vedere psiho-emoțional, avem de-a face cu rememorare a tuturor agresiunilor prin care victima a trecut. Subiectul trebuie să fie ajutat, echilibrat, susținut pentru ca să nu existe sentimentul de neîncredere, de rușine, de umilință.”
România este printre țările europene cu cele mai multe cazuri de violență, nu doar împotriva femeilor. Anul trecut au fost raportate peste 80.000 de cazuri, loviri și alte forme de violență, cu aproape 5.000 mai multe decât în 2021. Peste 3.000 au fost acte de tâlhărie cu violență. În școli au fost aproape 10.000 de acte de violență. 6744 dintre aceste cazuri au fost atacuri la persoană.
