Se împlinesc doi ani de când Federația Rusă a invadat Ucraina. Încă din primele zile de la declanșarea conflictului, zeci de mii de civili, în mare parte femei, copii și bătrâni, au început să fugă din calea bombardamentelor.
S-au adăpostit pentru început în țările vecine, pentru ca mai apoi să plece cât mai departe de război. După zile întregi pe drumuri, mulți ajungeau în Gara de Nord din București, iar după își începeau o viață cu statut de refugiat. Au ales să se stabilească în România peste 70.000 de ucraineni.
Războiul din Ucraina a declanșat o criză a refugiaților fără precedent. În februarie 2022, zeci de trenuri ajungeau în gara de nord din București cu oameni disperați care fugeau din calea războiului.
Doi ani în urmă, sălile de așteptare din gara din București arătau complet diferit, scaunele erau transformate în paturi improvizate tocmai ca refugiații ucraineni să se poată odihni câteva ore. Iar ulterior aceștia luau decizii care le schimbă viața complet.
Și-a schimbat viața și Alexandra Jihareva. Împreună cu fetița ei de 5 ani s-a stabilit la Brașov. Este profesoară de muzică și a ajutat zeci de copii refugiați să-și aline durerea făcând terapie prin artă. Ori de câte ori își amintește începutul războiului o năpădesc lacrimile.
”Eu doar am tras pe mine un trening și am plecat. I-am luat și copilului 2 păpuși. Atât. Am văzut cum ardea aeroportul din orașul nostru, în Chernobaevk. Copilul meu vedea asta, apoi foarte mult timp ia- fost frică de lumina roșie. Am înțeles pe deplin că nu pot schimba nimic, deși încă ai o urmă de speranță în suflet, dar e greu, foarte greu”, povestește Alexandra.
Alexandra: Am fost nevoită să învățăm limba română
Amintirile ei de o viață au fost distruse. Casa în care a crescut a fost acoperită de ape după ce barajul de la Kahovka a fost bombardat.
”Am fost nevoită să-mi cumpăr un nou instrument muzical, să învăț limba, pentru că eu îmi doream mult să-mi continui activitatea, voiam să muncesc. Noi locuim acum la Brașov, acolo avem o diasporă ucraineană destul de mare.
Războiul declanșat de Federația Rusă a forțat 6,5 milioane de ucraineni să plece din țară și să-și găsească un adăpost într-o altă țară. După ce milioane ne-au trecut granița, dintre aceștia 77.000 au ales să se stabilească în România. S-au format comunități de ucraineni în mai multe orașe din țară. Mulți dintre ei nu și-au găsit, însă, un loc de muncă”, a adăugat aceasta.
“Numărul refugiaților care muncesc este 1/3 din total, respectiv 33%. Unii dintre ei încă lucrează în Ucraina, adică fac telemuncă, alții și-au găsit un loc de muncă aici. 12% dintre refugiații ucraineni deja vorbesc română și acesta este un elemnt care le va facilitatea intrarea pe piața muncii.”, a spus Pablo Zapata.
Anna Sushko este co-fondatoarea asociatiei profesorilor ucraineni din România. Își doreste ca toti copiii care au fugit de razboi sa aibă în continuare acces la educație. Aceasta este misiunea ei.
“Noi încurajăm copiii să-și continue studiile, să nu piardă conexiunea cu școala ucraineană, aceasta este modalitatea mea de a-mi ajuta conaționalii mei aici. E mult mai bine să ai o activitate, să faci ceva, decât să stai acasă și să citești știrile. Noi muncim aici, avem salarii foarte mici. Muncim toată ziua, dar primim în jur de 400 euro. Atât costă închirierea unui apartament aici”, a spus Anna.
Pentru a sprijini eforturile României, în 2024, în planul de raspuns privind situatia refugiatilor din țară, 37 de organizatii nationale, internationale si mai multe agentiile ONU, fac apel la un necesar financiar total de 117,2 milioane USD.
