După doi ani de război în Ucraina, țările europene se înarmează masiv. Temerea generală este legată de extinderea conflictului.
Totodată, europenii se gândesc din ce în ce mai serios la o armată comună, mai ales după ce Donald Trump a amenințat că va abandona în mâinile Rusiei țările care nu respectă pragul de investiții de 2% din PIB, pentru Apărare.
În tot acest timp, autoritățile române încearcă pe de o parte să liniștească populația, însă cumpără tancuri Abrams, avioane de luptă F-16 și încearcă să producă echipamente și muniție chiar la noi în țară.
”Rusia nu se va opri, Rusia poate fi doar oprită!”
Sunt aproape doi ani de când Putin a declanșat operațiunea specială, așa cum a denumit-o chiar el, din Ucraina. Și chiar dacă, în tot acest timp, războiul s-a desfășurat doar pe teritoriul Ucrainei, sunt tot mai mulți dintre liderii europeni care vorbesc despre posibilitatea ca acesta să se extindă.
Unul dintre acești lideri este ministrul leton de Externe, care a spus: ”Rusia nu se va opri, Rusia poate fi doar oprită!”. Serviciul Eston de Informații trage și el un semnal de alarmă. Spune că Rusia se pregătește de un război cu NATO în următorii 10 ani.
Întrebarea care frământă o Europă întreagă este ce mesaj vor să transmită liderii europeni cu aceste declarații.
”Dacă Rusia reușește să treacă peste Ucraina, nu se va opri acolo și va ataca un stat membru NATO”
Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning: Ar trebui să înțelegem, în primul rând, că există o îngrijorarea care este foarte serioasă, chiar dacă vorbim despre o posibilitate redusă și nu se întâmplă mâine. Evaluarea este foarte clară: dacă Rusia reușește să treacă peste Ucraina, nu se va opri acolo și va ataca un stat membru NATO sau mai multe state NATO.
Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, a declarant recent că România trebuie să fie pregătită: Eu personal, nu neapărat ca și militar, consider că Rusia nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare.
Declarațiile controversate ale șefului Armatei au dus la reacții imediate din partea ministrului Apărării, dar și a premierului Marcel Ciolacu.
În spațiul public european, reapare ideea Armatei Europene
Marcel Ciolacu, premierul României: E corectă abordarea, dar nu trebuia dată cu toporul.
Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Cred că suntem în scenariul în care România are cele mai puternice garanții de Securitate pe care le-a avut în istoria ei.
În paralel cu aceste avertismente și pe fondul insecurității generale, în spațiul public european reapare ideea Armatei Europene.
Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning: Sigur că sunt niște susținători ai acestei idei, mă refer în primul rând la Franța, de Armată Europeană.
Cele mai multe state au început propria cursă a înarmării
Monica Mihai, jurnalistă Euronews: De la apărarea colectivă, la cea individuală, cele mai multe state au început propria cursă a înarmării. Așa se face că în 2022, după declanșarea războiului, bugetul global pentru Apărare a urcat cu 37%, la 2.240 de miliarde de dolari. Cei mai mulți bani i-au alocat Rusia, China și SUA, un total de 56% din această sumă.
Iulian Chifu, președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning: Amenințarea unui război pe scară largă de mare intensitate nu mai poate fi exclusă, astăzi.
Investițiile în Armată și Apărare au crescut simțitor după ce Rusia a atacat Ucraina
Investițiile în Armată și Apărare au crescut simțitor după ce Rusia a atacat Ucraina. Țările partenere NATO au crescut bugetele pentru Apărare. Dar chiar și așa, din cele 31 de state aliate, în 2024, abia 18 vor atinge pragul de 2% pentru Apărare.
Iordan Bărbulescu, profesor SNSPA: Războiul din Ucraina ne-a aruncat în față această tristă realitate, că trebuie să luăm de la Sănătate, de la Educație ca să aducem la un nivel competitiv Apărarea.
Sunt state dezvoltate la nivel european, cu economii puternice, care nu au ajuns la acel prag de 2% din PIB. Cu o economoie mai mică, România stă bine la acest capitol, iar în 2023 a alocat 2.44% din PIB.
Europa se confruntă cu o altă problemă: Tinerii nu vor să se înroleze în armată
Iordan Bărbulescu, profesor SNSPA: ”Da, Germania a fost codașă și acum, cu niște ani în urmă, când Trump a ridicat această problemă, la Germania se referea în principal
În ciuda investițiilor din domeniul militar, Europa se confruntă cu o altă problemă. Tinerii nu vor să se înroleze în armată.
Europa s-a trezit brusc, în fața unei situații pe care trebuia să o rezolve rapid. Să aprovizioneze cu arme Ucraina penru a se apăra de Rusia, iar pentru asta continentul și-a regăndit întreaga industrie de Apărare. Un posibil pericol.
Adrian Cioroianu, istoric: Iată că apare această oportunitate a unei Europe în căutare de armament. Păi, iertați-mă, dacă nici germanii nu mai știu să facă arme. Eu tare mă tem că Rusia a deșteptat așa un balaur.
Cu moartea disidentului Navalnîi, singura opoziție reală din Rusia, și alegerile prezidențiale care vor avea loc în martie, o lume întreagă așteaptă următoarea mutare a lui Putin.
