Doi ani de război în Ucraina au însemnat și doi ani de război al știrilor false, un război al dezinformărilor, cum a fost de multe ori caracterizat. Care au fost narațiunile care au marcat această perioadă?
Doi ani de război au însemnat și doi ani de dezinformări și știri false
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews România: "S-a schimbat foarte mult felul în care ne raportăm la dezinformări. Chiar și oamenilor care studiază acest fenomen le este greu. Și nu ai fi zis că era ceva rău pentru că venea războiul după acea perioadă de pandemie, în care ne-am acomodat cu lumea dezinformărilor.
Însă ce s-a întâmplat în perioada de război a fost că am putut să vedem cum dezinformările pot contribui la succesul - între ghilimele - al unei părți și pot fi o armă în sine, dincolo de armele de pe front. Aceste informații false, distribuite dintr-o parte sau din alta, dar cu precădere din partea Rusiei, pentru că are mai multă experiență și ei aveau și o cu totul altă miză în această poveste.
Am văzut cum aceste dezinformări pot contribui la ceea ce înseamnă război și am văzut cum funcționează tot acest mecanism. Sunt sute de narațiuni false care au circulat în ultimii doi ani, în mediul online, pe platformele de social media. Sunt foarte multe narațiuni care erau preluate dinspre Kremlin și traduse și promovate în foarte multe țări. Foarte multe ajungeau și pe canalele media din România.
Aici avem un exemplu care face referire la ceea ce se întâmplase în Bucha, la începutul războiului. Vă amintiți probabil acel masacru, așa cum a fost descris de către autoritățile ucrainene. Nu mai puțin de 480 de cadavre au fost găsite în Bucha, însă narașiunea Rusiei a fost că totul a fost înscenat acolo, că totul a fost o mascaradă a Ucrainei, care pur și simplu a regizat tot ce s-a întâmplat.
În acest clip vedeam cum erau prezentați soldați care trag cadavre și prezentarea acestei postări ne spunea că totul era un setup făcut de acești soldați ucraineni. În realitate, erau soldați care colectează cadavrelor din stradă cu ajutorul unor cabluri, pentru a se asigura că acestea nu sunt echipate cu explozibili. Erau foarte multe imagini pe care le vedeam zilnic, însă multe dintre ele care ajungeau în social media erau din jocuri video. Inclusiv în piesa main stream din România au fost date aceste imagini ca și cum erau imagini reale de pe front.
Volodimir Zelenski a fost, în repetate rânduri, protagonistul unor video-uri deep fake, în care "îi erau puse cuvinte în gură". Erau clipuri video cu președintele Ucrainei transmițând diverse mesaje către Armată și către popor, care, ulterior, erau dovedite ca fiind imagini false. Foarte multe narațiuni false i-au vizat și pe cei care au plecat din Ucraina către alte țări, ca refugiuați. Erau foarte multe imagini care arătau, în mod cu totul fals, fără nicio legătură cu realitatea, faptul că aceștia nu sunt bine primiți de către lcoalnicii din Madrid, de exemplu, așa cum este cazul în această postare și le era refuzat ajutorul."
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: "Dacă vă mai amintiți, era, la un moment dat, o chestiune legată de criza energetică și de felul în ca se raportează țările europene la tot ceea ce înseamnă războiul din Ucraina, din această perspectivă. Așa că au apărut imediat foarte multe narațiuni false cu privire la modul în care gestionează autoritățile europene și aici vedem un exemplu: lui Josep Borrell îi era atribuită o declarație prin care ar fi spus că, 'dacă nu punem termostatul din casă pe 17 grade, nu suntem oameni ai Europei'.
De fapt, erau declarații care nu au existat niciodată din partea oficialului european. Cei care reprezeintă biroul lui Borrell au spus că erau dezinformări repetate ale unor publicații pro-Kremlin. În acești doi ani s-a discutat și despre fantoma de la Kiev, acel supererou ucrainean.
Era prezentat ca un erou militar care, chiar în primele zile ale invaziei Rusiei, a reușit să doboare din aparatul său de zbor nu mai puțin de șase avioane militare rusești. Acest lucru nu se întâmplase, acest personaj nu exista în realitate și chiar autoritățile din Ucraina au clarificat această poveste. O poveste poate mai amuzantă a fost poate cea a unei femei din Kiev, care reușise, de la balcon, să doboare o dronă rusească folosind un borcan cu castraveți. Această informație nu a putut să fie nici până acum verificată."
