Ungaria nu a respectat primul termen de plată a amenzii de 200 de milioane de euro impusă de Curtea Europeană de Justiție (CEJ), ceea ce a determinat Bruxelles-ul să trimită o a doua cerere de plată și a pregătit terenul pentru o iminentă confruntare.
Noul termen limită este 17 septembrie.
Dacă Budapesta nu virează suma forfetară până atunci, Comisia Europeană, care este obligată să se asigure că statele membre respectă hotărârile CEJ, va lansa așa-numita „procedură de compensare” și va deduce suma de 200 de milioane de euro din partea alocată Ungariei din bugetul UE, din care unele părți rămân înghețate din cauza declinului statului de drept.
„Nu există nicio marjă de manevră aici. Trebuie să urmăm procedurile aplicabile”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei.
Într-o hotărâre emisă în iunie, CEJ a constatat că Ungaria a comis o „încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” din cauza restricțiilor de lungă durată ale țării privind dreptul la azil.
Litigiul datează din decembrie 2020, când Curtea a declarat pentru prima dată că Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orbán, a limitat accesul la procedurile de azil pentru persoanele care solicită protecție internațională, făcând „practic imposibilă” depunerea cererilor.
Autoritățile ungare au fost criticate pentru că au ținut în mod ilegal solicitanții de azil în așa-numitele „zone de tranzit” în condiții asemănătoare detenției și pentru că le-au încălcat dreptul la recurs. (Controversatele „zone de tranzit” au fost între timp închise).
Această practică „sistematică”, a declarat atunci instanța, implica, de asemenea, escortarea forțată de către poliția ungară a resortisanților țărilor terțe care au sosit în mod neregulamentar în Ungaria către o „fâșie de pământ lipsită de orice infrastructură”, lăsându-i fără altă opțiune decât să meargă în Serbia.
Budapesta a contestat viguros acuzațiile și a susținut că presiunea migratorie din întreaga UE justifică derogările, însă tribunalul a respins acest punct de vedere.
Deoarece Ungaria a ignorat verdictul din 2020, Comisia Europeană a inițiat o nouă acțiune în justiție, care a condus la hotărârea din iunie. Judecătorii au concluzionat că Ungaria „nesocotește principiul cooperării sincere” și „se sustrage în mod deliberat” de la aplicarea legislației în materie de azil a blocului comunitar, cu efecte secundare pentru statele membre vecine.
Este puțin probabil ca Ungaria să cedeze prea curând - de fapt, pare mai mult decât dispusă să transforme problema într-o confruntare politică în toată regula.
Luna trecută, Gergely Gulyás, ministrul pentru cabinetul prim-ministrului, a dublat refuzul guvernului său de a respecta hotărârea CEJ și a amenințat că va transporta migranți cu autobuzul în capitalele belgiene ca represalii pentru amenda exorbitantă.
„Dacă Bruxelles-ul vrea migranți, îi va avea. Le vom oferi tuturor un bilet dus dacă UE face imposibilă oprirea migrației la frontiera externă.”, a spus Gulyás.
