Mult discutata lege a pensiilor a fost aprobată, în cele din urmă, în Guvern, însă specialiștii atrag atenția la pericolul care urmează. Prezent în studioul Euronews România, fostul premier Florin Cîțu, care este economist de profesie, a încercat să explice ce înseamnă să nu ai impact bugetar pentru așa ceva, mai ales că această lege nu ar respecta nici jalonul din PNRR.
Cîțu: "Disperați, iresponsabili și incompetenți, care nu fac decât să se agațe de scaun"
Fl. Cîțu: "PNL e cel care a crescut pensiile în ultimii trei ani cu cea mai mare valoare. În 2020, guvernul Orban, guvernul Cîțu, în 2021 și apoi în 2022, guvernul Ciucă. De asta nu putem spune că liberalii nu se uită la ele. Le-am crescut în funcție de situația economică la momentul respectiv, de exemplu 14% în 2020, când eram în mijlocul pandemiei.
Dar astăzi, discuția a fost foarte ciudată pentru că eu credeam că discuțiile astea au loc în coaliție. Astăzi doar ne-am trezit cu ea în Guvern. Apoi informațiile pe care noi le avem public despre impactul acestei legi sunt foarte multe și diferă de la un vorbitor la altul și e foarte greu să faci o analiză pertinentă.
Dacă te uiți în legea aprobată de guvern astăzi, nu există un impact bugetar. Acea filă este lăsată goală. Nu sunt de meserie cei care discută. Nu avem cifre deocamdată, dar avem mai multe variante. Își alege fiecare ce poveste vrea să prezinte.
Ce trebuie să înțelegem e că legea pensiilor e jalon în PNRR, trebuia să fie în vigoare în martie 2023. Așa cum arată cifrele aruncate public, nu respectă jalonul din PNRR, pentru că acolo avem mai multe criterii, dar e un prag de 9,4% din PIB care nu poate să fie depășit. Chiar dacă să spunem că la Bruxelles am negocia, deși nu cred că cei de la Comisie ar elimina acest prag, pentru că e o recomandare care vine de la ei, ar fi înlocuit cu ceva similar.
Ceea ce vrem de la legea pensiilor este să fie sustenabilă ca să putem plăti pensii și peste 15-20 de ani, nu doar în 2024, când vrea Marcel Ciolacu să câștige alegerile. Ceea ce am văzut eu azi e un proiect de lege cu care Ciolacu încearcă să-și ia voturi, nu-l interesează ce se va întâmpla cu pensiile și dacă mai avem de unde să plătim în 2025, 2026, 2027."
Fl. Cîțu: "Ciolacu câștigă alegerile pentru că îi păcălește pe oameni"
Anul 2024 va fi primul în care Guvernul va acorda două creșteri ale pensiilor. Însă acestea riscă să arunce în aer economia României, după cum spun experții. Florin Cîțu susține că o asemenea greșeală poate fi fatală.
Fl. Cîțu: "Azi avem un proiect de lege care spune că pensiile trebuie să crească, de la începutul anului viitor, cu 13,8%. Deci asta ar trebui să fie clar, e o lege pe care eu am dat-o în 2021, deci vor fi indexate după o anumită formulă. Este și în PNRR acest lucru. Ca să nu mai avem politicieni care să vină, cum vine Ciolacu acum și promite 40, 50, 60. Există o formulă transparentă.
Pentru acest procent, el trebuie inclus în pachetul de buget. Oricum pensiile sunt în deficit și acel deficit vine de la buget. Această creștere de 13,8 este o creștere care poate să fie inclusă într-un buget care să aibă o scădere a deficitului în 2024.
Eram aproape de echilibru acum câțiva ani, dar ajungem din nou la câteva zeci de miliarde și, dacă cifrele se duc spre 55 de miliarde, trebuie să ajungem chiar la 100 de miliarde deficit, ceea ce ar fi îngrozitor. Pentru că dacă tu crești mai mult pensiile decât poți să ai contribuții din economie, bineînțeles că există un deficit."
Legea pensiilor, legată de legea pensiilor speciale
Fl. Cîțu: "Eu aș reveni la de ce ar trebui să avem această lege și la context. Legea este într-un pachet de reforme din PNRR care, dacă erau făcute până acum, exista spațiu fiscal. Oamenii nu se pricep și nu folosesc această terminologie. Dacă se făcea o lege e pensiilor speciale serioasă, care reducea cheltuiala cu pensiile speciale.
Era o reformă a salarizării pe care am pus-o acolo, care ar fi trebuit să-ți dea și ea spațiu fiscal, pentru că în acea reformă, venitul era legat de performanță, bonusul era scăzut la 20 la sută maxim, doar pe performanță, nu toate sporurile pe care le avem azi în acea lege. Deci iarăși aveai spațiu fiscal.
Plus reforma administrației publice, pe care am lăsat-o acolo și care, dacă era făcută și eliminam din instituții și ce mai avem noi în statul român și de care nu avem nevoie și pe care doar le plătim azi ca să taie frunză la câini, aveai spațiu fiscal să crești pensiile și cu 17, 18, 20 la sută.
Dar nu s-a făcut asta pentru că nu se dorește, pentru că vine un an electoral. Și aș vrea ca oamenii să se uite la dezbaterea de astăzi, la niște oameni disperați, iresponsabili și incompetenți, care nu fac decât să se agațe de scaun. Pentru ei nu contează bunăstarea românilor, nu îi interesează dacă românii care primesc creșteri de pensii de 80% în 2024 mai au vreo pensie în 2025. Pentru că România intră în faliment."
De ce România "nu are bani să treacă strada"
Fl. Cîțu: "Când iei o decizie de politică economică, nu o iei pe termen scurt, pentru mâine, ci o iei pentru că vrei să te asiguri - și acesta e rolul PNRR - că acel sistem pe care îl creezi este sustenabil și va funcționa. Pe mine nu mă intersează că într-un an lumea primește pensii mai mari și Marcel Ciolacu câștigă alegerile pentru că îi păcălește pe oameni, iar în următorii ani intrăm în faliment. Uitați-vă la Grecia, care a plătit de la buget al 14-lea și al 15-lea salariu, a 16-a pensie și a ajuns la fundul sacului și a intrat în colaps și era să tragă după ea și UE. Asta e direcția în care se îndreaptă România.
Și mai este ceva: tupeul lui Marcel Ciolacu, să vorbească de creșteri, când el acum câteva zile vorbea de austeritate. Nu avem bani la buget. În ultimele două luni a dat o ordonanță prin care a oprit toate cheltuielile cu investițiile la buget. Deci anul acesta suntem în faliment, efectiv, guvernul nu are bani să treacă strada. Și el vorbește de creșteri de pensii de 80%.
România s-a împrumutat în 2020 cu 149 de miliarde, am scăzut cu 20 de miliarde împrumuturile în 2021, s-a împrumutat în 2022 cu 150 de miliarde, deci era cea mai mare sumă din istorie, iar în 2023, cu premierul Marcel Ciolacu, se împrumută cu peste 160 de miliarde. Deci Marcel Ciolacu crește împrumuturile cu cel puțin 10 miliarde față de anul trecut, iar eu le-am scăzut cu 20 de miliarde în 2021 față de 2020. Orice indicator doriți să comparăm din guvernarea liberală 2020 - 2021 cu guvernarea socialistă 2022 - 2023, veți vedea că toți indicatorii sunt mai buni în acea guvernare. Creștere economică mai mare 6%, inflație mai mică 2-3 %, dobânzi mai mici, ROBOR 1%."
