Negociatorii au reușit să ajungă la un acord asupra a ceea ce se numește un fond pentru pierderi și daune, duminică dimineață. Acesta va despăgubi țările sărace, care suferă din cauza unor fenomene meteorologice extreme, cum ar fi seceta, inundațiile și valurile de căldură, agravate de emisiile de carbon ale țărilor bogate, relatează Euronews.com.
Beneficii pentru țările care suferă cel mai mult
Este o victorie meritată pentru justiția climatică, de care vor beneficia țările care au contribuit puțin la poluare, dar care suferă cel mai mult. Un acord mai mare și, fără îndoială, mai important, privind continuarea reducerii emisiilor, s-a dovedit a fi prea mult la acest summit privind clima.
După ce decizia privind fondul a fost aprobată, discuțiile au fost suspendate timp de 30 de minute pentru ca delegații să poată citi textele altor măsuri pe care urmau să le voteze.
„Iată cum o călătorie de 30 de ani a noastră și-a găsit în sfârșit, sperăm noi, fructificarea astăzi”, a declarat ministrul pakistanez al climei, Sherry Rehman, care a preluat adesea conducerea pentru cele mai sărace națiuni din lume.
O treime din națiunea sa a fost scufundată în această vară de o inundație devastatoare, iar ea și alți oficiali au folosit motto-ul: „Ceea ce s-a întâmplat în Pakistan nu va rămâne în Pakistan”.
Experții externi au salutat decizia ca fiind istorică
„Acest fond pentru pierderi și daune va fi un colac de salvare pentru familiile sărace ale căror case sunt distruse, pentru fermierii ale căror câmpuri sunt ruinate și pentru insularii forțați să își părăsească casele ancestrale”, a declarat Ani Dasgupta, președintele grupului de reflecție în domeniul mediului World Resources Institute, la câteva minute după aprobarea de dimineață. „Acest rezultat pozitiv de la COP27 este un pas important pentru a reconstrui încrederea cu țările vulnerabile”.
Președinția egipteană, care a fost criticată de toate părțile, a propus un nou acord privind pierderile și daunele sâmbătă după-amiază și în câteva ore s-a ajuns la un acord. Potrivit acordului, fondul va apela inițial la contribuții din partea țărilor dezvoltate și a altor surse publice și private, precum instituțiile financiare internaționale.
Acordul oferă speranța persoanelor vulnerabile că vor primi ajutor pentru a se recupera în urma dezastrelor climatice și pentru a-și reconstrui viețile
Deși marilor economii emergente, cum ar fi China, nu li s-ar cere inițial să contribuie, această opțiune rămâne în discuție și va fi negociată în anii următori. Aceasta este o cerință cheie a Uniunii Europene și a Statelor Unite. Acestea susțin că marii poluatori, clasificați în prezent ca țări în curs de dezvoltare, au puterea financiară și responsabilitatea de a plăti daunele provocate.
Fondul ar fi destinat în mare parte celor mai vulnerabile națiuni, deși ar exista loc pentru țările cu venituri medii care sunt grav afectate de dezastrele climatice să primească ajutor.
Reducerea emisiilor
Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.
Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.
Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius. La nivelul actual de aproape 1,2 grade Celsius, efectele schimbărilor climatice sunt deja dramatice.
Lupta nu se va încheia însă odată cu adoptarea rezoluţiei de la Sharm el-Sheikh, dat fiind că aceasta rămâne în mod premeditat vagă cu privire la anumite puncte controversate.
Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.
