Comisia Europeană cere membrilor din cadrul Conferinţei ONU privind schimbările climatice COP27, să ia de urgenţă măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Instituția cere şi respectarea angajamentelor pe care aceștia şi le-au asumat în cadrul Acordului de la Paris şi al Pactului climatic de la Glasgow adoptat anul trecut în cadrul COP26, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.
În 7 - 8 noiembrie, Ursula von der Leyen va reprezenta Comisia Europeană la Summitul liderilor mondiali care deschide oficial COP27. Între 14 şi 18 noiembrie, vicepreşedintele executiv Frans Timmermans pentru Pactul verde european va conduce echipa de negociere a UE. Comisarii europeni Kadri Simson (energie), Virginijus Sinkevicius (mediu, afaceri maritime şi pescuit) şi Janusz Wojciechowski (agricultură) vor participa, de asemenea, la evenimente în cadrul COP27.
În ziua a doua, preşedinta CE va participa la o masă rotundă a liderilor pe tema investiţiei în viitorul energiei. Ea va prezenta declaraţia comună a UE în cadrul unei sesiuni plenare cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. De asemenea, ea va participa la o serie de evenimente şi va semna declaraţii bilaterale cu mai mulţi parteneri, cu un accent deosebit pe parteneriatele în domeniul forestier şi al climei şi pe tranziţia către o energie curată.
În cadrul COP27, echipa de negociere a Comisiei va insista pe punerea în aplicare a angajamentelor existente pentru a trece de la nivelul discursurilor ambiţioase la acţiuni concrete, inclusiv prin adoptarea unui program de lucru privind atenuarea schimbărilor climatice, cu scopul de a intensifica de urgenţă nivelul de ambiţie privind atenuarea schimbărilor climatice şi acţiunile de punere în aplicare conexe în acest deceniu critic.
Ce vrea UE cu privire la adaptarea la schimbările climatice
În ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice, UE se angajează să realizeze progrese clare în vederea atingerii obiectivului global de adaptare (GGA). Soluţiile bazate pe natură, astfel cum au fost evidenţiate în Pactul climatic de la Glasgow adoptat anul trecut, joacă un rol esenţial în facilitarea adaptării la schimbările climatice şi în conservarea biodiversităţii, aspect care constituie, de asemenea, un subiect esenţial în cadrul COP15 privind biodiversitatea ce va avea loc în cursul acestui an.
Referitor la pierderi şi daune, UE va căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor ţărilor vulnerabile din întreaga lume care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice. UE sprijină includerea oficială în ordinea de zi a unui punct privind prevenirea, reducerea la minimum şi gestionarea pierderilor şi daunelor, pentru a permite părţilor să discute cu privire la cea mai bună cale de urmat pentru a facilita accesul rapid la finanţare şi pentru a intensifica sprijinul acordat ţărilor şi comunităţilor vulnerabile. Vom colabora cu ţările dezvoltate pentru a asigura faptul că acestea îşi dublează fondurile alocate măsurilor de adaptare până în 2025 comparativ cu nivelurile din 2019 şi că îşi vor spori contribuţiile la finanţarea combaterii schimbărilor climatice pentru a îndeplini obiectivul anual de 100 de miliarde dolari la care UE a contribuit cu 23,04 miliarde dolari în 2021 - o contribuţie constantă şi de departe cea mai mare.
Pe durata conferinţei, Comisia va găzdui peste 125 de evenimente conexe la pavilionul UE din Sharm el-Sheikh şi online. Aceste evenimente vor aborda o gamă largă de aspecte legate de climă, cum ar fi protecţia biodiversităţii şi refacerea naturii, securitatea energetică şi tranziţia verde, finanţarea durabilă, securitatea alimentară şi a apei şi cercetarea şi inovarea. Având în vedere că pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sunt fenomene care se consolidează reciproc, diverse evenimente vor evidenţia, de asemenea, legătura dintre COP27 şi viitoarea COP15 dedicată biodiversităţii.
Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi şi-a redus deja nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu mai mult de un sfert faţă de nivelul anului 1990, în timp ce economia sa a înregistrat o creştere de peste 60%. Prin Pactul verde european, prezentat în decembrie 2019, UE a ridicat ştacheta ambiţiei sale în materie de combatere a schimbărilor climatice, angajându-se să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv a devenit obligatoriu din punct de vedere juridic odată cu adoptarea şi intrarea în vigoare a Legii europene a climei, în iulie 2021. Legea climei stabileşte, de asemenea, obiectivul intermediar de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de nivelul din 1990. Acest obiectiv pentru 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020 ca fiind contribuţia UE (CSN) în temeiul Acordului de la Paris.
În 2021, UE a prezentat un pachet de propuneri vizând adaptarea politicilor sale în domeniile climei, al energiei, al utilizării terenurilor, al transporturilor şi al impozitării astfel încât să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030. La 27 octombrie s-a ajuns la un prim acord privind autoturismele şi camionetele cu emisii zero. UE îşi va actualiza CSN, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea tuturor acestor propuneri.
