O regulă menită să îmbunătățească performanțele de predare în licee are efecte dramatice în cazul copiilor cu deficiențe. Liceele care nu au nici un absolvent promovat la examenul de bacalaureat nu mai pot înscrie elevi în următorul an școlar.
În această situație este și singurul liceu din Craiova unde învață elevi cu deficiențe de auz, de vedere sau cu tetrapareze spastice. În România ei nu beneficiază de probe adaptate afecțiunilor lor. Specialiștii spun că, de exemplu, limbajul semnelor și limba vorbită sau scrisă sunt extrem de diferite, iar un simplu enunț de la un examen poate conține și 20 de cuvinte pe care elevii cu deficiențe de auz nu le înțeleg.
Andrei Sandu este elev la Liceul Special Beethoven din Craiova. El are deficiențe de auz. Poartă un aparat auditiv, dar percepe sunetele altfel față de cineva cu auz normal. Vorbește, însă nu foarte corect, iar la clasă învață în limba semnelor. Ar vrea să devină programator și anul acesta se pregătește pentru Bacalaureat.
Pentru el, examenul va fi o mare încercare. Dacă l-ar susține în limbajul semnelor folosit la clasă pentru semnelor predare, i-ar fi mai ușor, însă trebuie să susțină examenul scris și multe cuvinte scrise nu le înțelege.
Specialiștii spun că limba semnelor și cea vorbită sunt extrem de diferite - au altă o topică și chiar un alt înțeles.
Andrei Sandu, elev Liceul Tehnologic Special Beethoven: ”Să fie mai ușor ca să înțeleg și eu. La română trebuie să știu toate cuvintele mai vechi și literatură și mai multe cuvinte noi pe care eu nu le știu”
Reporter: Nu se regăsesc în limbajul semnelor toate cuvintele?
Andrei Sandu, elev Liceul Tehnologic Special Beethoven: ”Nu chiar toate, doar câteva și semne. Atât”.
Profesor, despre limbajul semnelor: Apar cu totul alte reguli gramaticale
Livia Stanciu, directorul Liceului Special Beethoven Craiova: ”Există o diferență uriașă. Odată ce ai învățat limbajul semnelor și cine a învățat limbajul semnelor științific, nu așa printr-o simplă imitație de la un elev sau de la o persoană surdă, știe că există o topică a propoziției, a frazei, că apar cu totul alte reguli gramaticale într-un text transcris mot a mot din limbajul semnelor”
Reporter: Și de aici apare declinul în ceea ce privește șansa de a promova?
Livia Stanciu, directorul Liceului Special Beethoven Craiova: ”Și de aici dar și de la semantica folosită. Spre exemplu, într-o cerință de tip reacția personajului Ion este să..da. Elevul surd știe că o reacție înseamnă reacție de la lecția de chimie. Și atunci el se află total debusolat și nu înțelege cerința din textul respectiv”.
Elevă cu dizabilități, despre textele pregătitoare pentru Bacalaureat: Sunt multe cuvinte noi și nu înțelegem
Colega sa, Rosaura Firu, nu aude deloc, iar pentru ea limbajul semnelor este singura modalitate prin care se poate exprima atunci când comunică cu cei din jur. Ar vrea să promoveze examenul de Bacalaureat pentru că ar ajuta-o să se angajeze mai repede.
Probele scrise la limba română și la matematică sunt însă foarte dificile. De exemplu, într-un fragment scris la română este posibil să nu înțeleagă 20 de cuvinte, pentru că în limbajul mimico-gestual nu le folosește niciodată.
Rosaura Firu, elev Liceul Special Beethoven: ”Sunt multe noi cuvinte și nu înțelege ce scrie. Povestea și întrebările, cam greu”.
Reporter: Nu înțelege textul?
Rosaura Firu, elev Liceul Special Beethoven: ”Așa și așa, acolo sunt multe cuvinte noi și nu înțelegem”.
Cu toate acestea, elevii cu deficiențe de auz trebuie să susțină examenele de Bacalaureat prin probe scrise în limba română. Li se oferă ca sprijin doar prelungirea timpului de lucru, după care lucrările sunt corectate laolaltă cu ale elevilor fără probleme.
În aceste condiții, în cele două sesiuni ale examenului de Bacalaureat de anul trecut, liceul Beethoven din Craiova nu a avut niciun absolvent provocat. În prezent, conform legislației în vigoare, nu mai are dreptul să aibă clasa a IX-a pentru anul școlar următor, la învățământul liceal.
Inspectoratul Școlar Dolj ar vrea excepții pentru elevii cu dizabilități
Conducerea Inspectoratului Școlar Județean Dolj a demarat demersuri pentru a se face o excepție în acest caz.
Daniel Ion, inspector școlar general: ”Trebuie să gândim lucrurile în ansamblul lor și să privim faptul că nu este vorba de învățământ de masă. Este vorba de învățământ special și Liceul Tehnologic Special Beethoven din Craiova este singurul din zona noastră care școlarizează elevi cu deficiențe. Nu este vorba doar despe deficiențe auditive, ci de mai multe tipuri de deficiențe și atunci în aceste condiții cred că lucrurile trebuie să stea altfel.
Din câte știu, este singurul liceu de la Timișoara și până la București pe această parte a țării. Doar aici pot fi școlarizați elevi cu deficiențe în învățământul liceal”.
Cum sunt ajutați elevii cu deficiențe în alte state din UE
Din cauza problemelor din sistemul de învățământ românesc special, mulți tineri aleg străinătatea. Este și cazul Ramonei Bota care a plecat în țară și le predă elevilor cu deficiențe de auz, în Germania.
Ramona Bota, profesoară cu deficiențe de auz, la o școală special din Germania: ”Aici am văzut foarte multe oportunități, drepturi pentru persoanele surde, cât și modele de viață, persoane surde care m-au influențat și m-am simțit apreciată aici în Germania. Modele de viață ale surzilor care pot să lucreze, de exemplu, în Poliție, pot fi doctori, pot fi avocați, profesori universitari, cât și multe alte joburi interesante.
Acest lucru mi-a deschis ochii și am văzut ce sistem slab de învățământ este în România. Aceste lucruri ar trebui schimbate.
Eu am crescut cu părinți surzi, dar am reușit să ajung ca un auzitor. Asta înseamnă că orice alt surd poate face la fel ca mine. Aici sunt mulți surzi care au reușit să intre în universități, aproape jumătate din surzi reușesc să promoveze examenul de Bacalaureat”.
Cel mai devreme în 2029, elevii ar urma să susțină un examen de Bacalaureat diferențiat pentru persoanele cu deficiențe de auz, așa cum prevede noua lege a învățământului preuniversitar.
