Elevii de clasa a VIII-au susținut, luni, proba scrisă la limba şi literatura română, din cadrul simulării Evaluării naţionale.
La primul subiect, elevii au primit două texte la prima vedere. Primul text este din romanul „În umbra ei”, de Simona Antonescu, iar al doilea este din articolul profesorului Liviu Papadima, „Pisica mea în sala de lectură”, publicat în Dilema veche, în 2017.
Primele patru cerințe au fost de tip grilă. La partea B a subiectului I, cerințele 1-8 se referă la gramatică și vocabular. La Subiectul II, elevii au avut de făcut un rezumat de 100-150 de cuvinte al textului de Simona Antonescu.
În direct la Euronews România, profesoara Ecaterina Stanca, de la Colegiul Național Tudor Vianu, din București, a analizat subiectele și cerințele.
Simulare Evaluare Națională 2024. Rezolvarea subiectelor la limba română
Ecaterina Stanca, prof. lb. română la Colegiul Național Tudor Vianu, din București: "Referitor la adevărat sau fals, într-adevăr, pun probleme aceste cerințe, deoarece atenția trebuie să fie sporită. Primul text este destul de dificil pentru că e din literatura contemporană și elevii mai au elemente de dificultate, așa cum mi s-a părut mie, în subiectul 1.
În primul rând, la exercițiul 8: 'crezi că există mai multe feluri de a descifra lumea în care trăim?' Asta presupune spirit critic, o bună înțelegere a sensurilor celui de-al doilea text, în care lectura nu este doar un privilegiu al omului, ci un mod de înțelegere a lumii, pe care îl au și celelalte ființe. Pisica și câinele, de exemplu, din textul al doilea, citesc lumea în felul lor.
În schimb, subiectul de gramatică mi s-a părut destul de echilibrat. La primul exercițiu de fonetică, elevul poate avea dificultăți la identificarea corectă a diftongilor, având în vedere prezența grupurilor ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. De exemplu, cuvântul geam nu are diftong, pentru că grupul ge marchează un singur sunet, nu două.
La exercițiul 5, precizarea formei de perfect simplu a verbelor, care, în text, sunt la mai mult ca perfect, iarăși le-ar putea crea probleme celor care nu stăpânesc timpurile verbale, având în vedere că se produce deseori o confuzie între perfectul simplu și mai mult ca perfect, mai ales la verbele de conjugarea a treia, cum ar fi spuseseși versus spusei. Sau la exercițiul 7, care ar putea surprinde - întrucât cele mai multe exerciții sunt de identificare - o atributivă sau completivă directă, nu de construit.
În ceea ce privește subiectul al doilea, rezumatul textului narativ presupune înțelegerea textului, o structurare logică a ideilor principale, ceea ce nu este foarte ușor, evitând detaliile și comentariile, evitând tot ce înseamnă comentariu sau folosirea interjecției. Deci sunt niște reguli pe care ei le-au învățat la întocmirea rezumatului, care trebuie neapărat respectate și în funcție de care vor primi punctajul respectiv.
La final, se va puncta și modul în care a fost structurat limbajul, pentru că ei nu au voie să folosească citate și trebuie să folosească un limbaj propriu, dar adecvat și axat pe text, nuanțat.
Eu zic că elevii sunt pregătiți, pentru că se dau foarte multe teste la școală, iar unii se mai pregătesc și în privat, mai ales elevii de la școlile private dau foarte multe teste, astfel încât, până la urmă, rezultatele sunt frumoase."
Avem o premieră în 2024. Toate lucrările vor fi scanate și corectate pe o platformă digitală. După scanare, lucrările vor fi repartizate aleatoriu pe platforma destinată evaluării digitalizate. Dacă totul funcționează bine, acest sistem va putea fi folosit și la examenul din vară.
Aproape 12.000 de scanere au fost repartizate în școli, din vara anului trecut, conform secretarului de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion. Lucrările vor fi introduse în scaner fără a avea colțul din dreapta sus îndoit, astfel încât să poată fi scanat numele elevului. El a precizat că aceste scanere vor fi unele speciale, pentru că "lucrările de tip broșură" nu pot fi introduse în scanere obișnuite.
Ecaterina Stanca, prof. lb. română la Colegiul Național Tudor Vianu, din București: "Va fi dificil, pentru că vom fi doi profesori și una e să fii alături unul de celălalt și să ne expunem punctul de vedere și, eventual, să ne punem de acord, iar alta este să fie doi profesori diferiți, care corectează aceeași lucrare și care nu se cunosc."
