De când s-a întors la Casa Albă, președintele Donald Trump a bulversat politica externă a Statelor Unite, a făcut să tremure piețele și a transformat Biroul Oval în scena unor evenimente teatrale permanente, observă marți AFP, care trece în revistă primele 100 de zile ale mandatului prezidențial.
26 de ordine executive
În 26 ianuarie, Trump a semnat 26 de ordine executive - denumirea americană a decretelor prezidențiale. Un număr record, remarcă agenția citată. Președintele a pozat în Biroul Oval ca pe o scenă, cu stiloul în mână, chiar prima zi din al doilea mandat.
Retragerea SUA din Acordul de la Paris privind combaterea modificărilor climatice și din Organizația Mondială a Sănătății sau grațierea participanților la revolta din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliul din Washington au dat tonul unei politici menite să răstoarne ordinea stabilită.
În 4 februarie, la întâlnirea la Casa Albă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a afirmat că Statele Unite vor prelua controlul Fâșiei Gaza și vor transforma acest teritoriu palestinian - de unde populația ar urma să fie strămutată - într-o 'Rivieră a Orientului Mijlociu'.
Pe plan internațional s-a produs o mare agitație. După trei săptămâni, președintele a difuzat un material video creat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Gaza apare ca o stațiune balneară, spre gloria sa.
În 12 februarie, miliardarul Elon Musk și fiul acestuia au fost primiți în Biroul Oval.
AFP reamintește că fotografia fostului președinte John F. Kennedy cu fiul său în patru labe în încăperea respectivă, în 1963, a marcat istoria. Acum, în centrul puterii a apărut patronul Tesla, numit printre consilierii apropiați ai lui Trump. Musk și-a ținut băiatul în vârstă de patru ani pe umeri în timp ce explica acțiunile comisiei extra-guvernamentale pentru reducerea cheltuielilor publice, pe care o conduce.
Ulterior, Musk și fiul său pe nume X au apărut de multe ori alături de Trump, inclusiv la o gală de arte marțiale mixte.
Încercări nereușite de a pune capăt războiului din Ucraina
Tot în 12 februarie, Trump l-a sunat pe omologul său rus, Vladimir Putin. Convorbirea lor a durat 90 de minute și a pus capăt izolării diplomatice impuse de Occident liderului de la Kremlin.
A urmat un nou dialog telefonic în 28 februarie. Reprezentanți diplomatici ai Statelor Unite și ai Rusiei s-au întâlnit de mai multe ori, fără partenerii europeni ai americanilor.
Totuși, apelurile Washingtonului la un armistițiu în Ucraina au rămas deocamdată fără urmări.
Apropierea dintre SUA și Rusia a permis însă două schimburi de prizonieri, începând din februarie.
În 14 februarie, vicepreședintele american J. D. Vance a ținut la Conferința anuală de securitate de la Munchen un discurs care i-a stupefiat pe europeni: el a declarat că libertatea de exprimare în Europa înregistrează un regres care îl îngrijorează mai mult decât amenințările din partea Rusiei sau a Chinei.
A fost doar una din afirmațiile puțin măgulitoare ale oficialilor din echipa lui Trump la adresa europenilor, pe care președintele i-a numit 'profitori'.
Zelenski la Casa Albă
28 februarie a fost ziua când președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost încolțit la Casa Albă de Vance, aflat alături de Trump, cu care liderul de la Kiev avea deja relații încordate.
Primit în Biroul Oval, Zelenski s-a pomenit în postura de acuzat, într-o confruntare verbală de o duritate neobișnuită, la care a asistat prin intermediul televiziunilor întreaga planetă.
Sprijinul militar al SUA pentru Ucraina pare de atunci că este pe punctul de a fi anulat.
Războiul lui Trump cu universitățile americane
În 7 martie guvernul Trump a declanșat războiul cu marile universități americane. Casa Albă le-a acuzat că au permis proliferarea antisemitismului cu ocazia unor manifestații în favoarea palestinienilor din Gaza.
În ziua respectivă, Statele Unite - principalul aliat al Israelului - au anunțat eliminarea unor subvenții de 400 de milioane de dolari pentru Universitatea Columbia. Unul din liderii protestelor din campus a fost arestat și amenințat cu expulzarea, deși deținea o carte verde - permisul de reședință în SUA.
Recent, președintele a tăiat și subvențiile de 2,2 miliarde de dolari pentru Harvard, acuzând această instituție de învățământ superior că propagă 'ura și stupizenia'.
Expulzări în Salvador
În 15 martie au avut loc expulzări în Salvador.
Mișcarea apreciată de AFP ca 'spectaculoasă' a fost acoperită legal, din punctul de vedere al autorităților, de o lege din secolul al 18-lea utilizată până acum în SUA doar pe timp de război.
Au fost trimiși forțat în țara din America Centrală 200 de presupuși membri ai unei bande venezuelene, care au fost închiși într-un penitenciar de maximă securitate.
Confruntat cu probleme în justiție, guvernul american a rezistat, iar dosarul a ajuns până la Curtea Supremă. S-a remarcat cazul unui salvadorian expulzat 'din greșeală'.
Executivul refuză să aplice deciziile justiției privind expulzările.
Amenințări privind o anexare a Groenlandei
În 26 martie, Trump a afirmat că Statele Unite 'au nevoie' de Groenlanda.
Anexarea insulei care aparține Danemarcei a fost doar unul din obiectivele expansioniste afișate de președinte, care a declarat că dorește recuperarea controlului asupra Canalului Panama și transformarea Canadei în al 51-lea stat american.
Declarația a provocat tensiuni între Washington și Copenhaga. Cu numai două zile înainte de vizita lui Vance în Groenlanda, Trump a reafirmat că SUA vor acest teritoriu.
În timpul vizitei, vicepreședintele nu s-a întâlnit cu niciun oficial groenlandez; el a vizitat doar baza militară americană de la Pittufik.
Războiul comercial cu restul lumii
Perioada 2-9 aprilie a fost marcată de taxele vamale; o 'săptămână nebună', consemnează AFP.
În 2 aprilie, Trump și-a pus în aplicare amenințarea de a impune suprataxe 'reciproce' pentru zeci de țări acuzate că 'profită' de Statele Unite. El a declanșat astfel un război comercial.
În grădina Casei Albe, președintele a dezvăluit un panou cu taxele suplimentare impuse fiecărei țări - minimum 10%; pentru UE - 20%; pentru China - 34%. Indicii burselor din întreaga lume au scăzut puternic.
Cu o zi înainte de intrarea în vigoare a noilor taxe, prevăzută pentru 9 aprilie, Trump a anunțat o suspendare de 90 de zile, care nu se aplică însă și produselor chineze, suprataxate cu 145%.
Piețele financiare s-au relaxat, dar incertitudinile continuă.
