Cândva "tigrul Europei" la creștere economică, România riscă să intre în recesiune dacă Guvernul va amâna măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Cifrele nu arată deloc bine, iar economiștii au declarat, la Economia.EU, că gaura bugetară poate determina în 2025 o creștere a taxelor, dar și înghețarea salariilor și pensiilor.
România riscă să intre în recesiune
Gabriel Bălașu, jurnalist Euronews: „România riscă să intre în radarul agențiilor internaționale de rating dacă Guvernul nu schimbă ceva în politica fiscală și nu reduce ritmul cu care cresc cheltuielile.
Economiștii de la Asociația CFA România au tras un semnal de alarmă în această săptămână. Finanțarea datoriei devine tot mai scumpă, iar plata dobânzilor poate ajunge la 3% din Produsul Intern Brut, la final de an. Pentru că, la jumătatea anului, costul a ajuns la 1,2%, cu 17% mai mult față de anul trecut.
Însă Guvernul nu a tăiat nici din alte cheltuieli, așa cum promitea. Cheltuielile de personal, adică salariile, au urcat cu aproape 24%, iar cele cu bunuri și servicii, cu aproape 26 de procente.
Iar toate aceste creșteri de cheltuieli se finanțează pe datorie. România a ajuns la o datorie publică de 51,4% din PIB la jumătatea anului. Dacă ritmul se menține, necesarul de finanțare devine tot mai ridicat, iar împrumuturile în valută și datoriile către străini sunt tot mai mari. Și vedem și cum se mișcă.
Adică începem să cheltuim bani din viitor, prin prefinanțarea necesarului. Nu putem acoperi cu împrumuturi interne și atunci România iese tot mai des pe piețele externe.
Riscul major este ca, de anul viitor, pensiile și salariile din sectorul public să fie înghețate. Tratatul de la Maastricht prevede ca deficitul să nu crească peste 3% din PIB, iar datoria publică, peste 60%. Ne uităm la legislația internă, la legea responsabilității fiscal-bugetare și vedem că suntem deja la nivelul în care Executivul poate îngheța creșterile de salarii și destul de aproape de riscul de a îngheța și pensiile.
Cu o datorie publică de doar 50% din PIB, față de o medie europeană de 90%, România ar putea spune că stă bine. Problema este că nu are cine să cumpere datoria asta. Necesarul de finanțare este mult prea mare, iar sistemul bancar de la noi nu poate acoperi asemenea nivel."
Sincron Dan Schwartz, consultant fiscal: „Mentalitatea pe care o are un astfel de demnitar este similară cu mentalitatea studentului care învață pentru 5, vrea să treacă clasa și atât, nu vrea performanță. Când, plecând de la ideea că Uniunea Europeană a acceptat o derogare și a creat posibilitatea ca să eșalonezi o problemă pe care o ai, ți-a creat posibilitatea să apelezi la viitor. De fapt, pentru că asta înseamnă amânarea rezolvării problemei ăsteia, nu face altceva decât să îți arunce un colac de salvare pentru moment, dar nu-ți rezolvă viitorul. Pentru viitor, ai nevoie de cu totul altceva. Ai nevoie de politici proactive. Dacă știi că poți să cheltuiești, nu înseamnă că și trebuie să cheltuiești."
Cheltuielile statului în primele 7 luni
- Cheltuieli de personal: 74,5 mld. lei (4,6% din PIB), în creștere cu 23,9%
- Bunuri și servicii: 42,4 mld. lei (2,6% din PIB), în creștere cu 25,7%
- Dobânzi: 18,6 mld. lei (1,2% din PIB), în creștere cu 17,1%
- Datorie publică în decembrie 2023 - 48,8% din PIB
- Datorie publică în iunie 2024 - 51,4% din PIB
- Pondere datorie externă - 53,2% din total datorie
Sursa: mfinante.gov.ro
Ce presupune legea responsabilității fiscal-bugetare:
- Peste 50% - Guvernul poate îngheța cheltuielile cu salariile din sectorul public
- Peste 55% - Guvernul poate îngheța toate chelutielile de asistență din sistemul public, inclusiv pensiile
- Peste 60% - Guvernul inițiază program de reducere a datoriei cu 5% pe an
Sursa: legea 69/2010
