România nu este singura țară care încearcă să rezolve problema pensiilor speciale. Confruntate cu declinul demografic, multe state europene încearcă să reducă beneficiile acordate până acum, iar unele au făcut deja acest lucru.
Franța este una din țările care au modificat sistemul de pensii speciale. Din cele 42 de categorii au eliminat 39, iar pentru cele trei rămase guvernanții au venit cu o serie de modificări care să-i apropie pe beneficiari mai mult de zona de contributivitate. Este vorba despre militari și polițiști, de exemplu.
Vecina Franței, Germania, nu are în momentul de față o schemă clasică legată de aceste pensii speciale, însă există o schemă de calcul prin care militarii, de exemplu, pot să beneficieze de o pensie de cel mult 72% din ultimul salariu.
Ungaria a venit cu o reformă a pensiilor speciale în 2011. Este o reformă parțială prin care guvernanții au adus o bună parte din beneficiarii pensiilor speciale în zona de contributivitate, cu indemnizații bazate pe acest principiu. Mai sunt câteva excepții printre care militarii, polițiștii sau dansatorii de balet.
Suedia este singura țară care nu oferă nici un fel de pensie „de lux”, bazată pe statutul profesional. Un pensionar din această țară are o pensie națională, plus o pensie ocupațională care este negociată cu angajatorul în baza contractului colectiv de muncă și care poate reprezenta la final maximum 22% din totalul veniturilor obținute.
În ceea ce privește cheltuielile din PIB, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, în anii 2016-2017, Grecia cheltuia cel mai mult cu pensiile speciale, 2,7% din produsul intern brut. România se afla pe locul 10, cu un procent de 1,2% din PIB.
