Experții Fondului Monetar Internațional avertizează că România va avea un deficit bugetar de 6% din PIB, dublu față de pragul convenit cu Comisia Europeană. În urma întâlnirii cu premierul Marcel Ciolacu, delegația FMI a precizat că ”pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un pas în direcția cea bună, dar sunt necesare ajustări suplimentare”.
Pachetul fiscal adoptat de Guvern nu e suficient pentru a reduce deficitul, a declarat șeful delegației FMI. Experții internaționali recomandă mai puțini privilegiați și creșterea unor taxe.
Jan Kees Martijn, șeful misiunii FMI în România: „Dacă 2023 va fi un an obișnuit, fără alte evenimente, putem prognoza un deficit de 6%. Asta e prognoza noastră, pe baza informațiilor pe care le avem. Asta justifică acțiunile Guvernului, care încearcă acum să reducă deficitul. Pachetul de măsuri fiscale este un pas în direcția cea bună”.
„Ar trebui văzut dacă sunt categorii de produse care au o cotă de TVA redus și care nu ar trebui să beneficieze de acest lucru. Noi susținem creșterea cotelor de TVA pentru astfel de categorii. Astfel, sistemul ar deveni mai simplu și statul ar încasa mai mulți bani”.
De asemenea, au atras atenția că ”impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă”, pentru companii.
Reprezentanții FMI au precizat că ”România a rezistat relativ bine șocurilor economice provocate de pandemie, de războiul Rusiei în Ucraina și de creșterile prețurilor la energie și la alimente”. Cu toate acestea, principala provocare politică rămâne ”plasarea finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă.
FMI estimează o creștere economică a României de 2,25% în 2023
”În pofida încetinirii, se așteaptă ca creșterea să rămână destul de robustă și mai mare decât în cazul majorității țărilor similare. În 2023, se preconizează o creștere de 2,25%, susținută de investiții puternice. În 2024, creșterea economică lentă în întreaga Europă, precum și consolidarea fiscală necesară vor limita creșterea la aproximativ 2,75 la sută.
Pe termen mediu, se preconizează că economia va reveni la rata sa potențială de creștere de 3,75 la sută, pe măsură ce consumul își revine, iar investițiile, susținute de fondurile din cadrul mecanismului de redresare și de reziliență, rămân puternice. Odată cu slăbirea creșterii economice, se preconizează că inflația va încetini de la 7,5% la sfârșitul anului 2023 la 4,5 la sută până la sfârșitul anului 2024”, au precizat reprezentanții FMI.
Războiul din Ucraina ar putea încetini evoluția economiei în Europa
”Riscurile legate de aceste perspective sunt substanțiale. Războiul Rusiei în Ucraina, o posibilă slăbire suplimentară a activității în Europa sau o încetinire bruscă la nivel mondial ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente. Creșterea puternică a salariilor în România ar putea întârzia scăderea preconizată a inflației de bază.
În cele din urmă, ar putea fi dificilă punerea în aplicare a consolidării fiscale și a următoarelor etape din cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) în decursul unui an cu mai multe rânduri de alegeri”, au mai precizat reprezentanții FMI/
FMI: Deficitul bugetar va scădea cu aproape 1% prin aplicarea măsurilor din noul pachet fiscal
”Pachetul fiscal adoptat recent reprezintă un pas în direcția cea bună, însă sunt necesare ajustări suplimentare.
Ținta inițială de deficit pentru 2023, de 4,4 % din PIB, este acum inaccesibilă, iar noi estimăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1 % din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5 % din PIB în 2024.
Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE.
Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2 procente din PIB în următorii câțiva ani”, mai precizează delegația FMI, în urma vizitei în România.
Impozitul pe cifra de afaceri și taxa pentru multinaționale, ”o povară inechitabilă”
”Noul pachet de măsuri fiscale îmbunătățește elaborarea politicilor în anumite domenii. Acesta lărgește baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin limitarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricol, al construcțiilor, al prelucrării alimentelor și al tehnologiei informației și prin limitarea numărului de bunuri care fac obiectul cotelor reduse de TVA.
Aceste măsuri îmbunătățesc echitatea și sprijină ajustarea fiscală într-un mod favorabil creșterii economice. Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat aceste lipsuri, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot slăbi și mai mult intermedierea financiară”, spun experții FMI.
Posibilitatea de ajustări fiscale suplimentare este limitată
”Posibilitatea de a realiza o ajustare fiscală suplimentară prin reducerea cheltuielilor sau prin creșterea eficienței cheltuielilor este limitată. Revizuirile permanente ale cheltuielilor sunt binevenite și ar putea contribui la raționalizarea cheltuielilor publice în timp, dar este puțin probabil să ofere economii importante.
În plus, pentru a sprijini o populație în curs de îmbătrânire, pentru a răspunde nevoilor sociale și pentru a îmbunătăți serviciile publice - în special educația și asistența medicală - în conformitate cu standardele UE, este nevoie de cheltuieli bine orientate și adecvate”, arată raportul FMI.
FMI cere eliminarea scutirilor fiscale și creșterea impozitelor pe proprietăți
”Sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a crește veniturile, eficiența și echitatea. În următorii doi ani, va fi necesară o creștere a veniturilor de peste 2 % din PIB, în plus față de câștigurile obținute în urma recentului pachet fiscal.
În acest scop, măsurile-cheie care trebuie avute în vedere sunt:
- eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase;
- continuarea raționalizării TVA;
- punerea în aplicare a impozitului pe proprietate reformat;
- utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, în sens mai larg, pentru a încuraja tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon
FMI cere predictibilitate în aplicarea măsurilor fiscale
”De asemenea, politica fiscală trebuie să fie bine planificată și comunicată în mod clar pentru a asigura predictibilitatea pentru gospodării și întreprinderi. Modificările fiscale ad-hoc ca răspuns la nevoi fiscale urgente creează incertitudine și subminează capacitatea de planificare.
În acest sens, înființarea unei unități de politică fiscală în cadrul Ministerului de Finanțe este binevenită. Aceasta ar trebui să contribuie la elaborarea unei strategii de venituri pe termen mediu și să planifice, să elaboreze și să analizeze politicile fiscale cu mult înainte de promulgarea și punerea lor în aplicare.
O mai mare previzibilitate a cheltuielilor cu salariile și pensiile din sectorul public este, de asemenea, importantă, iar reformele planificate în aceste domenii în contextul PNRR sunt vitale. Aceste măsuri ar contribui la îmbunătățirea bugetării pe termen mediu”, au concluzionat experții FMI.
