România, împreună cu Bulgaria, intră în Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Cu alte cuvinte, din 2025, țara noastră devine membru deplin al Spațiului Schengen. Acest lucru înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi în vămi, la frontierele tereste. Cu toate acestea, este posibil să existe controale aleatorii la graniță.
Pe 12 decembrie 2024, miniștrii de Externe din Uniunea Europeană au votat, în cadrul Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne), pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria.
O decizie de mult așteptată de România, care la 1 martie 2024 intrase în Schengen aerian și maritim.
Cum vom călători de la 1 ianuarie 2025, odată cu intrarea deplină în Schengen
Intarea României în Schengen terestru înseamnă mai puțin timp petrecut la cozi la frontiere.
„După 1 ianuarie, cine iese din țară, cine intră în țară, în mod normal trece pe lângă ghișeu, fără niciun fel de restricție, și controlul apare în momentul în care polițistul de frontieră sesizează că ceva este în neregulă sau are o informație ca atare.
Nu neapărat tot timpul (vor fi polițiștii de frontieră în ghișee, n.r). Ce văd între Ungaria și Austria vor vedea și la noi”, a spus ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.
„În data de 1 ianuarie 2025, controalele la toate tipurile de frontiere - aeriene (aeroporturi), maritime (porturi la Marea Neagră) și terestre (inclusiv pe fluviul Dunărea) se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte State Membre UE/SEE/CH (cu excepția Cipru și Irlanda) fără a fi supuse controalelor de frontieră.”, explică și Poliția de Frontieră.
Practic, călătoriile din România către și dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul țării.
Controale la frontieră pot fi totuși făcute, însă aleatoriu.
„Poliţia de Frontieră Română va continua să facă controle sistematice în baza analizei de risc. Practic, acest lucru înseamnă că poliţiştii de frontieră vor face controle aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu colegii de la Poliţie, Jandarmerie şi Imigrări. Scopul acestora este prevenirea şi combaterea faptelor ilegale”, explică Poliția de Frontieră.
În ceea ce privește călătoriile în state care nu sunt membre Schengen, autoritățile precizează că nu se schimbă condițiile de frontieră existente în prezent, iar verificarea documentelor se va face la ghișeele Poliției de Frontieră.
Cum vor călători minorii în Spațiul Schengen
Minorii vor putea călătorii în spațiul Schengen cu aceleași documente ca și până în prezent:
- Dacă minorul călătorește însoțit de ambii părinți este nevoie doar de documentul de călătorie (pașaport, carte de identitate).
- Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
- Dacă minorul călătorește însoțit de o terță persoană, pe lângă documentul de călătorie valabil, este necesară declarația autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
- Dacă minorul se deplasează la studii/concursuri/tratament medical are nevoie de dovada scopului declarat al călătoriei și de o declarație autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru efectuarea călătoriei.
- Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit, pe lângă documentul de călătorie valabil, are nevoie de declarație autentificată a ambilor părinți din care să rezulte acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate.
Declarațiile autentificate se obțin, în țară, de la notarul public și în străinătate de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
În ce condiții pot fi reintroduse controalele la frontieră
Comisia Europeană a precizat că „reintroducerea controalelor la frontierele interne este posibilă”, în anumite condiții. „Este o decizie a statului membru în cauză”, explică CE.
Codul frontierelor Schengen (SBC) prevede că statele membre au posibilitatea de a reintroduce temporar controlul la frontierele interne în cazul unei ameninţări grave pentru securitatea internă sau pentru normele publice. Reintroducerea controlului la frontierele interne trebuie să fie aplicată ca măsură de ultimă instanţă, în situaţii excepţionale, şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.
Durata unei reintroduceri temporare a controlului la frontierele interne este limitată, în funcţie de baza juridică invocată de statul membru ce introduce un astfel de control frontalier.
Amploarea şi durata controlului frontalier reintrodus ar trebui să fie limitate la minimul necesar pentru a răspunde ameninţării în cauză. Reintroducerea controalelor la frontiera internă ar trebui utilizată doar ca o măsură de ultimă instanţă.
Reintroducerea controlului frontalier este o decizie ce îi revine fiecărui stat membru. Comisia Europeană poate emite o opinie cu privire la necesitatea măsurii şi la proporţionalitatea sa, dar nu se poate opune prin veto deciziei unui stat membru de a reintroduce controlul frontalier.
Bulgaria introduce controale temporare la graniţa cu România pentru 6 luni
De altfel, guvernul bulgar a anunțat, pe 18 decembrie, adoptarea unei decizii de introducere a controalelor temporare la graniţa cu România.
Decizia are legătură cu o declarație semnată pe 22 noiembrie de România, Bulgaria, Austria și de preşedinţia ungară a Consiliului UE, care prevede menţinerea unor controale la frontierele terestre dintre Ungaria şi România şi dintre România şi Bulgaria pentru cel puţin şase luni.
Aceste verificări vor fi, însă, țintite. Adică nu vor mai fi oprite sistematic mașinile și camioanele la frontieră, ci aleatoriu în funcție de analiza de risc și de informațiile pe care le au polițiștii în legătură cu posibile infracțiuni.
Peste 30 de puncte de trecere a frontierei se închid de la 1 ianuarie 2025
Potrivit unei hotărâri emise de Guvern, de la 1 ianuarie 2025 vor fi închise definitiv mai multe puncte de trecere a frontierei. Fizic, ghișeele vor rămâne acolo, însă nu se vor mai face controale sistematice cum se întâmplă în prezent.
La granița cu Ungaria vorbim de 17 puncte de trecere a frontierei rutiere și feroviare. Unul dintre cele mai tranzitate puncte rutiere este Nădlac II, din județul Arad, unde se formează aglomerație în special de sărbători, când cei care sunt plecați la muncă în străinătate se întorc în România. Dacă în zilele obișnuite timpul de trecere este de 20-30 de minute, acesta se dublează în astfel de perioade.
La granița cu Bulgaria vorbim de 14 puncte de trecere a frontierei rutiere, feroviare și portuare care nu vor mai fi funcționale de la 1 ianuarie. Unul dintre cele mai folosite puncte este vama Giurgiu, unde, de asemenea, se formează aglomerație de sărbători, dar și când oamenii merg în vacanță în Bulgaria și în Grecia.
E important de menționat că și cele două puncte portuare situate la Marea Neagră și la Dunăre, Brăila și Cernavodă, se vor închide de la 1 ianuarie.
Lista punctelor de frontieră care se închid de la 1 ianuarie 2025
La frontiera româno-ungară:
1. Petea, judeţul Satu Mare - rutier;
2. Carei, judeţul Satu Mare - feroviar;
3. Urziceni, judeţul Satu Mare - rutier;
4. Valea lui Mihai, judeţul Bihor - feroviar şi rutier;
5. Săcuieni, judeţul Bihor - rutier;
6. Episcopia Bihor, judeţul Bihor - feroviar;
7. Borş, judeţul Bihor - rutier;
8. Salonta, judeţul Bihor - rutier şi feroviar;
9. Vărşand, judeţul Arad - rutier;
10. Curtici, judeţul Arad - feroviar;
11. Tudor Vladimirescu, judeţul Arad - rutier RO-LA;
12. Turnu, judeţul Arad - rutier;
13. Nădlac, judeţul Arad – rutier:
14. Nădlac II, judeţul Arad – rutier;
15. Cenad, judeţul Timiş – rutier;
16. Borş II, judeţul Bihor – rutier;
17. Beba Veche, judeţul Timiş – rutier;
La frontiera româno-bulgară:
1. Calafat, judeţul Dolj - rutier, feroviar;
2. Bechet, judeţul Dolj - rutier (bac) şi portuar;
3. Corabia, judeţul Olt - portuar;
4. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman - rutier (bac) şi portuar;
5. Zimnicea, judeţul Teleorman - rutier (bac) şi portuar;
6. Giurgiu, judeţul Giurgiu - rutier, feroviar şi portuar;
7. Olteniţa, judeţul Călăraşi - portuar;
8. Călăraşi (Chiciu), judeţul Călăraşi - rutier (bac) şi portuar;
9. Ostrov, judeţul Constanţa - rutier;
10. Lipniţa, judeţul Constanţa - rutier;
11. Dobromir, judeţul Constanţa - rutier;
12. Negru Vodă, judeţul Constanţa - rutier şi feroviar;
13. Vama Veche, judeţul Constanţa - rutier;
14. Giurgiu II, judeţul Giurgiu - rutier (bac).
Puncte de trecere a frontierei situate la Marea Neagră şi Dunărea maritimă:
1. Brăila, judeţul Brăila - portuar;
2. Cernavodă, judeţul Constanţa - portuar;
