România va intra complet în spațiul Schengen, de la 1 ianuarie 2025. Pe 12 decembrie, miniștrii de interne ai Uniunii Europene au votat pentru ridicarea controalelor la frontierele interne, atât pentru România, cât și pentru Bulgaria.
România intrase deja parțial în spațiul Schengen, cel aerian și maritim, pe 31 martie 2024.
Ce înseamnă Spațiul Schengen
Libertatea de mișcare este principiul de la care au pornit discuțiile despre Spațiul Schengen, încă de la începutul anilor '80. Cancelarul german de atunci, Helmut Kohl, și președintele francez François Mitterand au decis, în 1984, eliminarea controalelor de la frontiera dintre țările, făcând astfel primul pas spre o Europă fără granițe interne.
Viziunea celor doi lideri europeni s-a concretizat în 1985, printr-un acord între Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg, încheiat în 1985 pe nava „Astrid”, în dreptul localității Schengen din Luxemburg. A urmat semnarea Convenției de Implementare a Acordului Schengen, pe 19 iunie 1990. În momentul intrării în vigoare, în anul 1995, acordul a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare.
Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. De la crearea sa în 1995, când au fost eliminate controalele pentru pașapoarte în interiorul acestei zone, cetățenii UE se bucură de dreptul la libera circulație. Acest lucru înseamnă că ei pot locui, studia, munci și se pot pensiona oriunde în UE. Turiștii și întreprinderile beneficiază, de asemenea, de aceste drepturi.
Cine face parte din Spațiul Schengen
Spațiul Schengen cuprinde în prezent 29 de țări (25 din cele 27 de state membre, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) și 420 de milioane de persoane.
Controalele la frontierele interne cu Cipru nu au fost încă ridicate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.
Avantajele Schengen
Până la 3,5 milioane de persoane traversează zilnic o frontieră internă a UE. În practică, libera circulație poate implica drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în altă țară a UE în calitate de turiști pentru o perioadă de până la trei luni, cu un pașaport sau o carte de identitate valabilă. De asemenea, ei pot locui în alt stat membru pentru a munci, având dreptul de a fi tratați în același mod ca și cetățenii țării respective. Întreprinzătorii beneficiază de libertatea de stabilire, iar studenții au dreptul de a studia oriunde în UE.
Închiderea din nou a frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar împiedica naveta transfrontalieră pentru 1,7 milioane de persoane.
Criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen
Pentru a putea intra în Schengen, fiecare țară candidată trebuie să îndeplinească mai multe criterii tehnice. România le-a îndeplinit pe toate încă din 2011.
Primul criteriu se referă la setul comun de norme Schengen, așa-numitul acquis Schengen, în ceea ce privește controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal.
Al doilea criteriu presupune ca statul respectiv să își asume responsabilitatea de a controla frontierele externe în numele celorlalte țări membre și de a elibera vize Schengen uniforme.
De asemenea, țara care vrea să intre în spațiul european fără frontiere trebuie să coopereze în mod eficient cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de securitate, după ce controalele la frontierele dintre țările Schengen vor fi eliminate.
Nu în ultimul rând, statul trebuie să se conecteze la Sistemul de Informații Schengen și să îl utilizeze.
