Curtea de Conturi a descoperit că Guvernul a refuzat bani europeni nerambursabili, pentru a face un mediu mai curat în România. Într-un raport oficial, instituția arată că Administrația Fondului pentru Mediu ar fi preferat să cheltuie bani de la bugetul de stat în loc să depună poate un efort suplimentar și să acceseze programe de finanțare special create pentru a închide depozite de gunoaie care funcționează fără prea multe reguli și fără să țină cont de mediu.
Într-un interviu acordat Euronews România, Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu, a declarat că ”afacerea ilegală a deșeurilor este de ordinul miliardelor de euro în fiecare an”, iar ”banii ăștia alimentează o mafie care s-a construit în zeci de ani de zile”.
Rezultatele Curții de Conturi arată că sisteme integrate de management al deșeurilor funcționează în mai puțin de trei din zece unități administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, 71% nu au un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).
Mai mult, suntem mult în urmă cu structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale, colectarea din poartă în poartă nu e implementată integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. Intenții bune există însă - România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață.
În acest condiții, România riscă să fie amendată de Uniunea Europeană din cauza gropilor de gunoi neconforme, după cum reiese din raportul Curții de Conturi, realizat după auditul care a avut loc la gropile de gunoi care deservesc marile orașe, în perioada ianuarie- mai 2022.
Mai mult, țara noastră nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deșeuri, cu toate că avea această posibilitate. Problema de fond este însă aceea că România are o capacitate redusă de colectare și reciclare, puțin peste 11%. Acest lucru obligă la trimiterea deșeurilor de toate tipurile la groapa de gunoi.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, dă vina pe autoritățile locale și pe proprietarii celor 20 de gropi industriale neconforme care pot face obiectul sancțiunilor. Curtea Conturi a subliniat însă în raport că România nu are o strategie națională de gestionare a deșeurilor actualizată, responsabilitate care era în sarcina Ministerului Mediului.
Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu: ”Afacerea ilegală a deșeurilor este de ordinul miliardelor de euro în fiecare an”
Fost șef al Gărzii de Mediu și în prezent specialist în politici de mediu, Octavian Berceanu a explicat, vineri, în direct la Euronews România, că autoritățile nu au date despre cantitatea de gunoaie care sunt aruncate.
”Dacă ne uităm pe procesul de preluare a deșeurilor de la cetățean, nu știm cât aruncăm pentru că nu avem o factură la asociația de locatari să ne spună; ați aruncat 1.000 de kilograme sau 3.000 de kilograme săptămâna aceasta sau ce tipuri de deșeuri ați aruncat.
Unde ajung deșeurile? Ajung pe stațiile de sortare și de acolo rezultă niște cantități. De unde știm noi că avem cantitățile reale culese din piață dacă nu avem niciun cântar. Să ne spună de unde pleacă deșeul; de la noi, din fabrici sau de pe șantier și ce rezultă în urma sortării”, a afirmat Berceanu.
Octavian Berceanu: ”Nu avem de la sortare încolo niciun mecanism care să facă un pic de farmacie cu deșeurile”
”Nu avem de la sortare încolo niciun mecanism care să facă un pic de farmacie cu deșeurile; câte ajung să fie reciclabile și câte ajung pe groapă.
Statul român a înființat organisme de transfer de responsabilitate, fără să avem trasabilitatea deșeurilor. Astfel, ne-am trezit cu evaziuni fiscale de ordinul sutelor de milioane de euro.
Tot într-un raport al Curții de Conturi, cred din 2022, vizavi de plastic, ni se spune că din 10 organisme controlate care se ocupă de acest transfer de responsabilitate, de preluare a deșeurilor, șase încălcau normele grav și făceau evaziune fiscală”, a avertizat fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu.
Întrebat dacă a identificat în perioada în care a condus Garda de Mediu situații în care ar fi trebui să suspende actul de reglementare în cazul unui depozit, iar acest lucru nu s-a întâmplat, Berceanu a dat de înțeles că ”afacerea ilegală a deșeurilor este de ordinul miliardelor de euro”.
”Afacerea ilegală a deșeurilor este de ordinul miliardelor de euro în fiecare an. Vă dau un singur exemplu: atunci când autoritățile dădeau vina una pe alta vizavi de un depozit imens de deșeuri în județul Călărași, unde transporta aproape jumătate de București și Ilfovul.
La o masă cu câteva persoane, ministru, fosta șefă a Gărzii de Mediu, secretari de stat și președinte ANAF, am decis că voi face un control acolo. Se întâmpla după-amiaza. A doua zi, în mai puțin de 24 de ore, eram cinci oameni la o masă, a luat foc depozitul respectiv.
Vă dați seama cât de rapid a penetrat această informație și a ajuns exact în zona de afaceri ilegale, fix de la decidenții care iau hotărâri vizavi de mediu, de gestionarea deșeurilor în România.
Eram cinci oameni în conducerea Ministerului la o masă. Am spus că voi face control. Nu erau zeci de oameni și imediat în 24 de ore a luat foc depozitul și n-am mai putut să fac control”, a mai precizat Berceanu.
Chiar dacă au fost deschise dosare penale, Berceanu a afirmat că „acești bani negri penetrează sistemul la nivel de procurori, la nivel poate și de DNA”.
”Sunt foarte multe acțiuni la care DNA-ul tergiversează atât de mult lucrurile încât dispare acuzațiile și dovezile, fapta se prescrie.
Banii ăștia alimentează o mafie care s-a construit în zeci de ani de zile și căreia Guvernul în momentul de față nu i se mai poate opune, pentru că decidenți politici fac parte din această mafie”, a mai menționat el.
România ar putea pierde bani europeni dacă nu rezolvă problema deșeurilor
”Am făcut o vizită la Bruxelles. Am discutat cu cei de acolo care au spus: vă tăiem din bani, nu e problemă de azi, de mâine. Sunt 15 ani de când n-ați rezolvat nimic. Vă tăiem din bani. E clar; și pe deșeuri și pe calitate apei, pe foarte multe lucruri unde noi greșim.
Pur și simplu, businessul cu bani negri este atât de mare”, a concluzionat el.
