2023 a fost un an așteptat de mulți români: după doi ani în care prețurile au explodat până la niveluri nemaiîntâlnite, inflația a ajuns acum la mai puțin de jumătate din cât era la finele anului trecut. Chiar și așa, prețurile au rămas crescute, indiferent că vorbim de mâncare sau servicii. O cheltuială consistentă continuă să fie asigurările auto, iar falimentul Euroins a adus tarife și mai mari în piață.
Cheltuieli are și bugetul statului, care anul acesta tot pe deficit a rămas, așa că singura soluție a fost o nouă păsuire de la Bruxelles pentru o țintă mai relaxată. În tot acest timp, guvernanții au pregătit terenul pentru a aduce mai mulți bani la buget în 2024, prin taxe și impozite mai mari.
Intrarea în insolvență a Euroins, liderul pieței pe segmentul RCA, în luna martie a acestui an, avea să se transforme la mijlocul anului în cel mai mare faliment din asigurări de până acum, cu costuri de cinci miliarde de lei, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a retras asigurătorului autorizația de funcționare, din cauză că nu a respectat reglementările din domeniu.
Valentin Ionescu, director general în cadrul ASF: ”Euroins a supraestimat veniturile și a subestimat cheltuielile privind contractele de asigurare. Sunt foarte mari ajustări aici. Nu a coagulat sumele recuperabile de la reasigurători sau alte vehicule investiționale, nu au utilizat în calcul rezerve de daune neavizate așa cum prevede legislația”
2,7 milioane de șoferi cu polițe RCA încheiate la Euroins s-au trezit prinși în acest scandal cu accente politice, după cum a acuzat acționarul majoritar din Bulgaria, grupul Eurohold.
Teodor Lazarov, jurnalist Euronews Bulgaria: ”Potrivit lui Assen Hristov, directorul Eurohold, în ultimii 15 ani în care firma de asigurări Euroins România a funcționat nu au existat probleme grave. A recunoscut că firma a avut vremuri și mai bune, și mai rele și a spus că una dintre cele mai mari dificultăți a fost atunci când alte firme de asigurări mari, precum City, au dat faliment. Directorul Assen Hristov spune și că a observat unele motive politice pentru această decizie de ridicare a autorizației de funcționare a Euroins România”
Măsurile aplicate de Guvern în cazul șoferilor cu RCA la Euroins
Guvernul român a asigurat însă că va susține toate măsurile necesare pentru a proteja interesele asiguraților. Mai departe, șoferii care nu au denunțat polițele au rămas asigurați până la expirarea lor, pe 8 decembrie.
Pe final de an, însă, au fost nevoiți să încheie noi contracte de răspundere civilă auto la tarife de referință cu 3,5% mai mari față de februarie. E drept, au fost creșteri ceva mai mici decât la începutul anului, când majorările au ajuns la 16% și au adus scumpiri de sute de lei pentru o asigurare anuală.
Prețurile alimentelor au crescut din cauza inflației
Toate creșterile de prețuri se regăsesc în inflația calculată lunar de Institutul Național de Statistică. Anul acesta, măcar la nivel psihologic, românii au primit vești ceva mai bune legate de scumpiri: de la o inflație de 16,4% pe final de 2022, indicatorul a ajuns în noiembrie 2023 la 6,7%.
S-au înregistrat însă și ieftiniri: în top au fost uleiul, făina și mălaiul, cu scăderi de prețuri de până la 27 la sută. La această evoluție a contribuit plafonarea adaosului comercial aplicată de retaileri începând cu 1 august, timp de trei luni.
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews: ”Inițial, Guvernul a aprobat o primă listă cu 14 alimente de bază, printre care pâinea albă, laptele de vacă, mălaiul, carnea proaspătă și ouăle, pentru care a limitat adaosul comercial atât la retaileri, cât și la procesatori. De la 1 noiembrie, măsura a fost prelungită cu încă trei luni, iar lista a fost îmbogățită cu produse folosite în preparatele pentru sărbători”
Marcel Ciolacu, premierul României: ”Datele de la INS ne arată că măsura a avut efectele așteptate. Am oprit creșterea excesivă a prețurilor pentru alimente, iar pentru multe dintre produsele incluse în listă, la raft se constată scăderi substanțiale de preț”.
Creșteri de TVA pentru mai multe categorii de produse și servicii în 2024
Ieftinirile nu se anunță a fi de durată. Noua lege privind măsurile fiscal-bugetare pentru care guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament aduce creșterea TVA pentru mai multe categorii de produse și servicii, de la 1 ianuarie.
De exemplu, alimentele cu zahăr adăugat și berea fără alcool vor avea o taxă pe valoarea adăugată de 19%, față de 9%, în prezent. În cazul abonamentelor pentru sălile de sport, TVA-ul va urca de la 5% la 19%. Iar pentru panourile solare și unele produse bio, taxa va crește de la 5% la 9%.
Octav Vasilescu, jurnalist Euronews: ”De la 1 ianuarie, TVA-ul crește pentru locuințele noi mai ieftine de 120.000 de euro. De exemplu, un apartament cotat acum la 100.000 de euro are un preț final de 105.000 de euro, după aplicarea TVA-ului de 5%. Același apartament va costa 109.000 de euro, de la 1 ianuarie, după ce noua lege va intra în vigoare, iar TVA-ul va crește la 9%”.
Guvernul vrea un deficit de sub 5% în 2024
Majorarea TVA, cea mai importantă taxă pentru buget, a fost decisă tocmai pentru a aduce mai mulți bani în visteria statului, într-un an în care Guvernul nu a putut să respecte ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB.
În 2024, Ministerul de Finanțe vrea să colecteze 120 de miliarde de lei din taxa pe consum, cu 15% în plus față de 2023, potrivit legii bugetului.
Marcel Ciolacu, premierul României: ”Sunt multe măsuri care se iau și mi-aș fi dorit ca aceste măsuri să fie luate din timp, de când existau elemente clare. Este foarte puțin probabil să ne încadrăm în deficitul asumat pentru anul acesta”.
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews: ”Situația este cu atât mai complicată cu cât România se află în procedură de deficit excesiv. Pe 31 august, premierul Marcel Ciolacu a avut discuții la Bruxelles cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pentru a obține o păsuire în privința țintei de deficit bugetar pentru 2023. Pe final de an, Guvernul speră să se încadreze într-un deficit de cel mult 5,7% din PIB”.
Anul viitor, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului ar trebui să se reducă la 5% din PIB. O contribuție este așteptată și de la mediul de afaceri, prin plata unor taxe și impozite mărite, așa cum prevede pachetul de legi fiscal-bugetare. Din 2024, companiile cu afaceri mai mari de 50 milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri dacă impozitul pe profit de 16% este mai mic decât noua obligație fiscală. Măsura a fost puternic contestată de mediul privat și de economiști.
Cristian Păun, profesor de economie: ”S-a pornit un fel de revoluție din asta furibundă, în care permanent sunt puși la zid antreprenorii. Sunt puși la zid, cei din mediul privat, deși în final, toate aceste taxe vor fi transferate în aproape totalitatea lor către cetățeni, către buzunarele noastre”.
O parte dintre măsuri s-au aplicat deja din acest an. De la 1 noiembrie a fost eliminată scutirea de impozit pe venit pentru IT-iști, în timp ce angajații din agricultură, construcții și industria alimentară nu mai sunt scutiți de la plata contribuției la sănătate.
