Promisiunile de reformare și reducere a aparatului bugetar sunt încă în aer. În toamna lui 2023, a fost anunțată așa-zisa austeritate bugetară, care trebuia să însoțească măsurile fiscal-bugetare pentru mediul privat și contribuabili.
Reducerea aparatului bugetar "bate pasul pe loc"
A fost dată și o Ordonanță de Urgență prin care urmau să se comaseze unele instituții publice și să se desființeze unele posturi de conducere. Această reformă ar fi trebuit să debuteze în noiembrie și să fie gata până la final de 2023.
La acea vreme, premierul Ciolacu cerea tuturor miniștrilor din subordine ca, până la finele lunii noiembrie, să aibă finalizate planurile de reorganizare și comasare. La mijlocul lui decembrie, Ciolacu revenea și anunța că Guvernul nu amână reorganizarea instituțiilor publice, arătând că, în 2023, se va finaliza această organizare pentru șase sau nouă ministere.
Printre măsuri, se numără o reducere cu 25% a numărului secretarilor de stat, consilierilor și subsecretarilor de stat, reducerea cu 25% a vicepreședinților, sau reducerea de la 12% la 8% a numărului funcțiilor de conducere.
O săptămână mai târziu, pe motiv că miniștrii nu mai au timp să reducă numărul posturilor, Guvernul a luat decizia să amâne acest proces cu șase luni. Așa se face că, în prezent, doar două instituții centrale au reușit să ducă la capăt această reorganizare mult dorită.
Secretariatul General al Guvernului a finalizat propriul proces de reorganizare
La Ministerul Muncii, organigrama s-a redus de la 396 la 389, plus un loc de subsecretar de stat și unul de consilier. Toți cei trei secretari de stat au rămas în funcție, deși Ordonanța prevede explicit reducerea numărului lor.
La capitolul declarație de intenție, Ministerul Dezvoltării a anunțat că va reduce cu 200 de posturi propria organigramă și că va rămâne cu 5 secretari de stat și 4 subsecretari. La Economie, se preconizează o reducere a numărului de secretari de stat de la 5 la 4, plus eliminarea a 75 de posturi.
La Ministerul Familiei, e vorba de 50 de posturi, iar la Energie, 16 posturi. Ministerul Energiei urmează să reducă posturile de la 392 la 376 și să păstreze doar 31 de posturi de conducere, față de cele peste 40, câte are în prezent.
Reorganizarea Transporturilor nu a depășit circuitul avizelor în Minister, iar ministrul Grindeanu s-a limitat să anunțe doar comasarea în 30 a celor 54 de instituții pe care le are în subordine. Nu a spus câți angajați, directori sau secretari de stat vor mai rămâne în funcții la finalul acestui proces.
La fel se întâmplă și la Ministerul Agriculturii, unde se știe doar că vor mai rămâne 43 de instituții în subordine, din cele 111. La Digitalizare se preconizează deocamdată doar o reducere a funcțiilor de conducere, de la 12% la 8%.
La nivelul ministerelor Educației, Sănătății și Apărării, totul este încă ținut la secret, așteptându-se ca, după aceste sărbători de iarnă, să se vină cu planuri de reorganizare într-o viitoare ședință de guvern.
La nivelul autorităților și agențiilor guvernamentale, situația bate și mai tare pasul pe loc. Doar ANRE a anunțat reducerea numărului de persoane cu funcții de execuție de la 42 la 28.
Alte societăți sau companii de stat au scăpat de spectrul reorganizării. Este cazul societății Opcom, operator al pieței de energie electrică și gaze naturale, scutită recent de Guvern, alături de alte companii, de la aplicarea prevederilor așa-numitei legi a austerității. Este vorba despre Complexul Energetic Valea Jiului, ELCEN, Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova.
Până în momentul de față, Secretariatul General al Guvernului este singura instituție din România care și-a redus finalizat schema, pe care a redus-o cu 99 de posturi.
