Guvernul a aprobat, luni, pachetul de măsuri fiscale asupra căruia își va asuma răspunderea în Parlament. Creșterea salariului minim pe economie cu 10%, a celui din domeniul construcțiilor și din agricultură se numără printre principalele măsuri.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunțat că Executivul a stabilit ca ”reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face printr-o ordonanță de urgență separată, tocmai pentru a ne asigura că aceste salarii vor crește cât mai repede cu putință”
”Salariul minim pe economie care va crește cu 10% la 3.300 de lei va fi reglementat printr-o HG care va fi adoptată cât mai rapid.
Revenind la modificările aprobate la proiectul de lege pentru care Guvernul își va angaja răspunderea în fața Parlamentului, menționez următoarele actualizări:
Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum, însă Ministerul de Finanțe are termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de OUG care va limita comisioanele implicate în acest proces de distribuție a bonurilor de masă.
De asemenea, TVA pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive va fi de 9%”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Cum se va calcula impozitul pentru companiile multinaționale
”În ceea ce privește calculul impozitului pentru companiile multinaționale, din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele care reprezintă de asemenea o taxă.
Impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate mai devreme”, a precizat Mihai Constantin.
Comasări în instituțiile de cultură și bâlciuri organizate de autoritățile locale
”Pentru instituțiile de cultură cu mai puțin de 50 de angajați, oportunitatea de comasare va reveni autorităților locale.
De asemenea, a fost eliminat pragul de 2,5% din bugetul autorităților locale pentru care acestea pot finanța evenimente culturale sau sportive, recreative. Pragul de 2,5% este însă din fondurile colectate în nume propriu la nivelul acestor autorități locale”, a mai spus reprezentantul Guvernului.
Proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente în termenul care va fi stabilit în ședința comună a Birourilor permanente de la Senat și Camera Deputaților.
Analiștii economici sunt de părere că noile măsuri fiscale vor duce la austeritate. Aceștia spun că problemele României se vor adânci, iar țara noastră va trebui să apeleze la un nou împrumut la Fondul Monetar Internațional.
Adrian Negrescu, analist economic: Ne propusesem să coborâm deficitul bugetar, adică diferența din cât încasează statul din taxe, impozite și venituri nefiscale și cât cheltuiește, da, de 3%, față de 4,4% în acest an. E o misiune imposibilă în momentul de față.
Gândiți-vă că noi anul viitor ar trebui să creștem pensiile cu vreo 16%, ar trebui să creștem salariile bugetarilor, mai ales ale profesorilor, cărora le-am promis că le vom crește salariile și nu le-am ținut de cuvânt, atunci când a fost această grevă a profesorilor. Da, mai sunt în creșterile tuturor alocațiilor și a celorlalte cheltuieli sociale. Ei, pe ansamblu, e vorba de vreo 50 de miliarde de lei, pe care guvernul, în momentul de față, nu îi are și va trebui să-i împrumute, pentru că din economie e puțin probabil să adune, din aceste creșteri de taxe și impozite. Ei, de unde va lua bani? Ori din piața liberă, adică de la bănci, cu o dobândă foarte, foarte mare, ori va merge pe soluția FMI, unde dobânda e la jumătate.
FMI-ul să ne ajute să trecem cu bine peste anul electoral 2024. Iar măsurile semnificative de austeritate, pentru că va veni austeritate în România, nu vă așteptați la altceva, să fie luate începând cu 01 ianuarie 2025.
Mircea Coșea, profesor de macroeconomie și economie europeană: Nu cred că mai putem privi spre o creștere economică. Lucrurile se agravează, pentru că acest pachet de măsuri nu are o logică în direcția creșterii economice. Singura logică pe care o are, dacă putem numi logică, este posibilitatea de a aduna pe termen scurt cât mai mulți bani de oriunde, oricum și fără niciun fel de grijă pentru consecințele pe care le are o astfel de politică.
Cristian Păun, profesor de economie: Guvernul s-a dovedit foarte neserios, în sensul că a promis o transparență, a promis o stabilitate fiscală, mai ales companiilor mari. Și vedem că imediat cum a preluat frâiele guvernului, actualul Guvern, fără a avea deloc în programul de guvernare modificările acestea fiscale pe care le vedem, actualul Guvern a trecut la baionetă cu aceste atacuri.
Premierul Marcel Ciolacu își va asuma răspunderea în fața Parlamentului, pentru Pachetul de măsuri fiscale. Primele modificări vor intra în vigoare încă din această toamnă.
