Peste 450 de firme au fost înființate în România de către ucrainenii fugiți din calea războiului. S-au orientat spre domenii precum IT, construcții, comerț sau servicii. Refugiații spun că au găsit în România un sistem de impozitare mai convenabil decât în Ucraina, însă faptul că nu vorbesc limba a îngreunat relația cu clienții și cu autoritățile.
Bariera lingvistică
La începutul lunii martie anul trecut, Valentina ajungea la Gura Humorului cu speranța că se va întoarce curând la Odesa. Nu era prima dată când fugea din calea războiului.
”Am trăit în regiunea Luhansk, aveam casă, aveam o afacere, dar în alt domeniu. Aveam magazine de suveniruri și cosmetică. Apoi, când a venit Republica Populară Luhansk am fost nevoită să mă mut în Odesa. Acolo, timp de trei ani, am avut diferite afaceri mici, acumulam bani pentru un salon,” a declarat Valentina, antreprenoare din Ucraina.
În câțiva ani, Valentina a deschis patru saloane în Odesa, dar a fost nevoită să le lase în urmă și pe acestea. Refugiată în România, și-a încercat norocul în afaceri în București.
”Cea mai mare barieră pentru mine a fost limba. Dacă aș fi știut limba nu mi-ar fi fost atât de complicat. A fost, cred, cel mai negativ aspect. În rest, nu a fost complicat. Sunt condiții destul de prietenoase și deschiderea unei companii este destul de rapidă. Comparativ cu alte țări, despre care m-am informat, aici, pot să spun, nu mi-a fost deloc complicat,” a explicat Valentina, antreprenoare din Ucraina.
Capitala, locul potrivit pentru firmele ucrainene
Valentina este proprietara unei dintre cele 454 de firme cu capital majoritar ucrainean deschise în ultimul an în România, potrivit Registrului Comerțului.
Cei mai mulți dintre ucrainenii care au pornit afaceri la noi în țară în ultimul an au ales Bucureștiul. Mai bine de jumătate din firmele ucrainene înființate în România de la începutul războiului s-au deschis în Capitală. Și județul Constanța a fost în topul preferințelor, urmat de unul dintre județele de graniță cu Ucraina, Suceava.
Și Mariana este unul dintre refugiații deveniți antreprenori. Însă avea un avantaj: învățase limba română la școala din Izmail. Avea 15.000 de euro de investit și i-a folosit pentru a deschide un salon în sectorul 3 al Capitalei. Mariana a dat o șansă la o viață mai bună și altor femei fugite din calea războiului, pe care le-a angajat.
”Sunt din Odesa, din Harkov, din Nikolaiev, de peste tot din Ucraina. În România am găsit ce nu am găsit în Ucraina. Aici am înflorit, parca e mai bine decât acasă,” a declarat Mariana, antreprenoare venită din Ucraina.
Pe lângă cei aproximativ 400 de ucraineni care și-au permis să deschidă afaceri în România, alți peste 6.100 s-au angajat la noi în țară după începutul războiului, potrivit ministerului Muncii. În total, 110.000 de ucraineni au rămas în România după ce și-au părăsit țara invadată de Rusia.
