Liderii coaliției încearcă să găsească în jur de 20 de miliarde de lei necesari în 2025 și prevăzuți în planul fiscal negociat la Bruxelles.
Noul ministru de Finanțe promite că nu va crește TVA, dar sunt alte măsuri fiscale care se discută chiar în aceste momente, măusuri care ar putea fi incluse în bugetul pe 2025.
Între timp sunt dezbateri și despre stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care sunt plăți suspendate și jaloane neîndeplinite.
Nu sunt foarte multe informații certe, dat fiind că abia au început discuțiile aplicate despre legea bugetului pe 2025.
Guvernanții vor să se încadreze în ținta de deficit de 7% din Produsul Intern brut, pentru că așa și-a asumat România prin planul fiscal pe șapte ani negociat cu oficialii Comisiei Europene. Tot planul fiscal indică un necesar de aproximativ 26 de miliarde de lei pentru 2025.
Ministrul de Finanțe estimează că în jur de 6,7 miliarde de lei vor intra în contul statului ca urmare a măsurilor din Ordonanța de urgență trenuleț adoptată la finalul anului trecut.
Cum vor guvernanții să acopere gaura de 20 de miliarde de lei
Restul de aproximativ 20 de miliarde ar urma să fie obținuți nu prin creșteri de taxe și impozite, punctează Tanczos Barna, ci prin reducerea serioasă a cheltuielilor statului și creșterea gradului de colectare de către ANAF.
Știm că sunt discuții în coaliție despre câteva măsuri. De pildă, impozitarea progresivă a marilor averi. Ministrul de Finanțe spunea că este doar prospectată ideea asta.
Din informațiile pe care le avem, se ia în calcul stabilirea unui prag de 5 mii de euro de la care să pornească impozitarea diferențiată.
Despre TVA, liderii politici dau asigurări că nu va crește taxa pe valoare adăugată. Sunt însă mai multe șanse să se schimbe modalitatea de calcul a taxelor pe venituri, să se comaseze impozitul pe venit cu CASS. Referitor la indexarea pensiilor, există speranța să se întâmple din 1 septembrie. Bugetul ar urma să fie gata până la finalul acestei luni, astfel încăt în prima săptămână din februarie, când parlamntarii revin din vacanță, să fie și supus la vot.
În paralel se discută și despre Planul Național de Redresare și Reziliență. Țara noastră a pierdut mult în ultimii doi ani. Vă dau câteva exemple: finanțarea metroului din Cluj-Napoca și încă din 2023 am fost nevoiți să scoatem din plan finanțări pentru șase spitale.
În octombrie anul trecut Comisia Europeană a decis să suspende 1,1 miliade de euro, din a treia cerere de plată a României. Șase jaloane nu fuseseră atinse.
De pildă, reformele cerute în transporturi și cele referitoare la modalitatea de desemnare a șefilor companiilor de stat. Între timp, România a bifat un jalon restant anul trecut. OUG trenuleț a redus pragul de impozitare pentru microîntreprinderi și a crescut impozitul pe dividende.
Prin PNRR, României i s-au alocat pe hârtie 28,53 de miliarde de euro, din care până acum încasat 9,4 miliarde.
