În octombrie 1988, Matthew Farrow a devenit primul pacient din lume care a beneficiat de transplant de celule stem din sângele de cordon ombilical.
Matthew Farrow, pacientul care a beneficiat de primul transplant cu sânge de cordon ombilical din lume
Majoritatea celulelor stem, mai ales cele recoltate la naștere, pot imita toate tipurile de celule din organismul uman. Însă, pentru această procedură, în România, viitorii părinți ar trebui să scoată din buzunar între 3.000 și 8.000 de lei.
La doar doi ani și jumătate, Matthew a fost diagnosticat cu anemie Fanconi, o formă de cancer a sângelui. Boala este una severă, ereditară și împiedică formarea de celule noi în măduva osoasă. Persoanele cu această afecțiune pot avea diverse malformații ale scheletului sau ale organelor, inclusiv ale inimii sau ale ochilor.
Pe 6 octombrie 1988, Matthew a devenit primul pacient din lume care a beneficiat de transplant de celule stem din sângele de cordon ombilical. Singurul spital care a acceptat să facă această procedură a fost la Paris.
Matthew Farrow: „Transplantul s-a făcut de la sora mea mai mică. La naștere, i-au colectat celulele stem. În ianuarie mi-am sărbătorit a șasea aniversare, la Paris. Nu trebuia să trăiesc până la vârsta de șase ani și totuși am putut să îmi sărbătoresc ziua de naștere la șase ani, cu familia mea, în Paris, pentru că celulele stem din sângele cordonului ombilical mi-au salvat viața”.
Celulele stem sunt primele celule care se formează în embrion. Din ele se dezvoltă mai apoi toate organele, oasele și pielea fătului. Majoritatea lor nu sunt specifice și se pot transforma în oricare dintre cele 220 de tipuri de celule prezente în corpul uman.
În România, pentru o astfel de rezervă, care poata salva viata unui om, viitorii părinți vor fi nevoiți să scoată din buzunar între 3000 și 8000 de lei. Atat costa procedura de recoltare. Păstrarea lor costa, anual, aproximativ 500 de lei.
Țara noastră nu are statistici clare referitoare la numărul de părinți care apelează la această procedură. Însă, specialiști estimează că procentul este de 7% din totalul nașterilor.
Dr. Felician Stăncioiu, cercetător: „Un tip special de celule stem sunt cele unipotente, cele hematopoetice, cele pe care le-a primit Matthew de la sora lui și celulele care asigură regenerarea tisulară. Sângele cordonal nu este singura sursă de celule stem și, istoric, s-a utilizat măduva osoasă ca sursă de celule stem hematopoetice”.
Până în momentul de față s-au folosit celule stem pentru tratarea a peste 85 de afecțiuni, printre care: boli ale sângelui, congenitale, ale sistemului imunitar și cancere. Mai mult, ele sunt testate și pentru diabet, AVC, Parkinson sau autism.
Celulele stem pot fi recoltate și de la adulți, dar numai din sânge sau din măduvă.
Conf. Dr. Răzvan Ciortea, medic primar obstetrică-ginecologie: „Celulele adulte pot fi diferențiate ulterior doar pe anumite linii de dezvoltare, ceea ce nu ne permite să obținem diverse structuri, diverse țesuturi, și sunt celule embrionare care sunt cele mai valoroase, care se pot diferenția fiind multipotente pe diverse linii celulare, permit o diferențiere ulterioară spre diverse tipuri de țesut”.
România are Registrul National al Donatorilor Voluntari de Celule Stem. Până în acest moment avem 451 de pacienți transplantați cu ajutorul lui și aproape 99 de mii de donatori înscriși, iar aproape 6.500 dintre ei s-au înscris în 2023.
34 de pacienți sunt în așteptarea unui donator.
