România înregistrează aproape 80% dintre toate cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană deși există vaccin împotriva aceste boli a copilăriei. Motivele includ rezistența antivaccinistă, lipsa personalului medical în comunitățile defavorizate dar și bariere religioase și sociale. O parte din copiii nevaccinați fac parte din familii care lucrează în străinătate și nu sunt cuprinși nici în programele de sănătate din România, nici în cele din țara unde s-au mutat. Datele provin din ultimul studiu realizat de organizația Salvați Copiii.
127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Europa în 2024, dublu față de numărul de cazuri raportate pentru anul precedent anunță OMS și UNICEF.
Consecințele rujeolei
Rujeola este extrem de contagioasă și poate provoca complicații severe, inclusiv:
- Pneumonie,
- Encefalită,
- Diaree severă și deshidratare,
- Pierderea vederii.
Vaccinarea este cea mai bună metodă de apărare împotriva virusului.
Ce spun specialiștii
Un studiu realizat de organizația Salvați Copiii în colaborare cu Departamentul de Sănătate Publică de la Universitatea Babeș- Bolyai Cluj Napoca arată care sunt barierele care au dus la scăderea dramatică a vaccinării în România.
Gabriela Alexandrescu, Dir. Executiv Salvați Copiii România: „Ne confruntăm cu o situație alarmantă. Aproape 78% dintre cazurile de rujeola din UE sunt înregistrate în țara noastră.”
Lect. Univ. Oana Blaga, dep. Sănătate Publică UBB Cluj-Napoca: „Mulți părinți refuză vaccinarea și administrarea simultană a mai multor vaccinuri pentru că ar supraîncărca sistemul imunitar al copilului. În România există o percepție scăzută a gravității bolilor prevenibilă prin vaccin si o teamă disproporționată față de potențialele efecte adverse.”
Dezinformarea din rețelele de socializare, lipsa accesului la servicii medicale pentru persoanele care trăiesc în comunități defavorizate, dar si barierele socio-culturale sunt printre cauze.
Lect. Univ. Oana Blaga, dep. Sănătate Publică UBB Cluj-Napoca: „Mobilitatea ridicată a familiilor între România și străinătate precum și situațiile precum schimbarea frecventă a numărului de telefon ridică probleme suplimentare în privința contractării părinților pentru programarea copiilor la vaccinare. În cazul unor comunități religioase care influențează negativ decizia de vaccinarea și mai există și barierele lingvistice și culturale care joacă un rol important în decizia de vaccinare a părinților.”
Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru INSM: „Frica schimba comportamentul părinților, trebuie sa le spunem ce se intampla dacă nu fac vaccinul, dincolo de supraincarcarea imunitara si trei vaccinuri în aceeași zi. Sa le vorbim, sa folosim cuvinte puternice și emoții puternice. Numai emoțiile te fac sa te gandesti încă o dată.”
Județele cele mai grav afectat: Neamț și Hunedoara
În România media națională a vaccinării împotriva rujeolei este de aproape 70 de procente. Cea mai gravă situație se înregistrează în județele Neamț și Hunedoara unde jumătate dintre copii nu sunt vaccinați împotriva rujeolei.
Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru INSM: „Nu ajută la nimic să combatem știrile false. Într-o eră în care majoritatea comportamentele sunt influențate de clipuri de 50 de secunde de pe Tik Tok, trebuie să ne ducem acolo unde se uită toți acești ezitanți. Și mă refer la ezitanți nu la aceia care sunt siguri, ci pe aceia nu-i putem ajuta acum și vor trebui alte instrumente.”
Dr. Gindrovel Gireadă, medic primar medicină de familie: „Trebuie să lucrăm împreună. Spuneați ca există colegi anxiosi că nu pot colabora cu asistentul medical comunitar de la primărie. Asta este o problemă pe care trebuie să o adresăm cât se poate de urgent la nivel guvernamental. Nu se poate ca Ministerul Sănătății să plătească asistenții medicali comunitari și ei să fie folosiți la altceva, iar medicul de familie să nu poată să asigure acoperire vaccinala că nu are cine să ajute.”
Soluțiile propuse pentru a combate epidemia de rujeolă
Pentru a crește ratele de vaccinare a fost identificată o lista de soluții:
- Implementarea unui cadru legislativ mai strict privind vaccinarea,
- Lansarea unor campanii media puternice de informare și educare,
- Extinderea rețelelor de asistență medicală comunitară,
- Simplificarea birocrației pentru raportarea vaccinărilor,
- Asigurarea transportului gratuit al pacienților către centrele de vaccinare,
- Implicarea mai activă a reprezentanților minorităților pentru a combate barierele culturale.
Datele acestui studiu a fost comunicate și Ministerului Sănătății.
