Pentru prima dată au fost descoperite particule microscopice de plastic în fluxul sanguin uman, conform unui studiu realizat în Olanda în 2021. 77% dintre participanții la studiu au avut plastic în sânge.
Mărimea particulelor descoperite este de până la 0,0007 milimetri, adică aproximativ o douăzecime din lățimea unui fir de păr.
Plasticul nu se găsește doar în sânge. Au apărut urme de plastic în fecalele umane, în organismul bebelușilor și al fetușilor nenăscuți.
Cum intră plasticul în corp?
Particulele microscopice pot intra în organism prin diverse căi, însă, de cele mai multe ori, intră prin inhalare sau ingerare.
Plasticul poate fi găsit și în unele produse folosite zilnic, cum ar fi pasta de dinți sau luciul de buze. De asemenea, se mai găsește și în cernelurile pentru tatuaje sau în protezele dentare.
Tipurile de plastic pe care le asimilăm
În urma studiului s-au găsit trei tipuri de plastic în sânge: tereftalatul de polietilenă (PET), polistirenul și polietilena.
Aproape 80% dintre cei 22 de donatori anonimi au avut particule de plastic cuantificabile în sânge. Plasticul pentru PET-uri a fost găsit în sângele a 50% dintre donatori, polistirenul la 36% din eșantion, iar polietilena la 23%.
Cum știm că sângele nu a fost contaminat după prelevare?
Pentru a se asigura că sângele nu a fost contaminat cu micro și nanoplastice după prelevare, cercetătorii au folosit protocoale riguroase.
Procedura pentru colectarea sângelui a fost puncția venoasă. Este o metodă care folosește un flacon etanș cu un sigiliu de cauciuc, prin care se evită contactul sângelui cu orice sursă de contaminare externă.
Așa s-au asigurat că numai plasticul găsit în fluxul sanguin al oamenilor a apărut în măsurători.
Care este riscul?
În prezent nu se știe care este impactul prezenței plasticului în organismul nostru și nici nu poate fi făcută o evaluare a riscurilor. Cercetarea subliniază că ”este plauzibil, din punct de vedere științific, ca particulele de plastic să poată fi transportate către organe prin fluxul sanguin”.
