80% dintre cetățenii străini care solicită permis de ședere în Capitală vin aici ca să lucreze. Numărul celor care provin din afara spațiului european s-a triplat în ultimii opt ani. România este dependentă de muncitorii din Nepal, Sri Lanka și India, după cum reiese dintr-un studiu realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Dacă până acum țara noastră era una din care angajații plecau, acum este o țară de destinație.
România, magnet pentru cetățenii din afara UE
Raaj este din India și a venit în România în urmă cu cinci ani.
Raaj: Viața în România a fost grea la început. Când am venit, prima dată, a fost o problemă cu bariera lingvistică. Lucrez în Poiana Brașov, la un hotel. Este un loc frumos și îmi place ceea ce fac, iar orice faci, să faci cu inima. Deci, sunt fericit. România și-a deschis ușile chiar și pentru muncitorii necalificați, la fel ca pentru cei calificați. Lucrăm împreună și este o experiență plăcută.
Numărul contractelor de muncă înregistrate în România aproape s-a triplat. Dacă în 2019 erau 78.000 de astfel de documente, anul trecut au fost peste 210.000.
Alexandra Porumbescu, cercetător la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației: Construcțiile au jucat cel mai important rol și în continuare ocupă o proporție semnificativă a populației imigrante. Vedem foarte multe persoane angajate din spațiul asiatic, dar, din păcate, de cele mai multe ori, pe poziții cu un nivel de pregătire inferior sau chiar ca și muncitori necalificați. După aceea, următoarele domenii semnificative ar fi manufactura, producția, practic, în domeniul industrial. Desigur, avem o componentă importantă și cred că sunt foarte vizibili în societatea românească cei care lucrează în domeniul serviciilor și în special în Horeca. Ca și țări de origine, din afara spațiului european, pentru cetățenii străini care se află în România, la momentul acesta, pe primul loc este Nepalul.
Bucureștiul este un magnet pentru muncitorii străini. Dacă în urmă cu opt ani erau doar puțin peste 20.000 de cetățeni din state terțe, acum sunt peste 70.000, după cum arată datele Inspectoratului de Imigrări din București
Ionuț Cîrdei, directorul Inspectoratului de Imigrări din București: În acest moment, procesăm în jur de 500 de cereri pe zi, dintre care 150 de cereri, aproximativ, sunt cereri pentru eliberarea avizelor de angajare și 250 de cereri sunt pentru eliberarea permiselor de ședere în scop de muncă. Economia României s-a dezvoltat destul de mult în ultimii ani, automat și nevoia de persoane care să muncească în România.
În vestul UEC, e deja o tradiție ca migranții să acopere deficitul de forță de muncă
Cercetătorii care au realizat studiul spun că în vestul Uniunii Europene este deja o tradiție ca migranții să acopere deficitul de forță de muncă. La polul opus este partea de est, unde piața muncii este rigidă și există provocări legate de integrarea muncitorilor străini, precum diferențele de limbă și discriminarea.
Ramona Chiriac, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România: Pe termen mediu și lung, România se confruntă cu provocări semnificative, care ar putea frâna, însă, această creștere economică. Printre acestea se numără, așa cum a fost menționat și la nivel european, scăderea participării forței de muncă, determinată de îmbătrânirea populației și procesul de emigrare care continuă al muncitorilor calificați și necalificați.
România a crescut cotele de muncă pentru angajații străini pentru a putea permite unui număr mai mare de persoane să lucreze aici.
