Aderarea României la Schengen este pe agenda oficială a Consiliului JAI din 8 decembrie, alături de Bulgaria și Croația. Suedia a anunțat la începutul acestei săptămâni că susține extinderea, rămâne, însă, de văzut care va fi decizia olandezilor și austriecilor. Ministrul de interne de la Viena a fost cel mai vocal dintre cei care se opun aderării României.
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României a vorbit la Euronews România despre statele care se opun aderării României la Spațiul Schengen și despre problemele pe care acestea le invocă, în acest sens: coridoarele de migrație.
„Dacă s-a decis includerea pe ordinea de zi a aderării României, Croației și Bulgariei la Schengen, atunci este un semnal bun. Procedura de decizie în consiliul JAI este una similară cu cea din Alianța Nord-Atlantică: statele convin informal în legătură cu o anume poziționare și nu se așteaptă singularizări sau exprimarea unui drept de veto în reuniunea formală a consiliului JAI, dar până când nu este convenit, nimic este convenit, cum se spune în diplomație. În al doilea rând este stranie mai ales poziționarea Austriei. Pentru că discutăm despre un acord tehnic evaluat de Executivul European. Comisia europeană a evaluat capacitatea României de a fi membră a acordului Schengen într-un mod concret cu un rezultat pozitiv. Din punct de vedere național, pe de o parte, avem o poziție diferită și pe de altă parte sprijinim instituțiile de la Bruxelles, iar aici este o contradicție în termeni”, a transmis fostul șef al diplomației române.
În opinia fostului ministru de externe, României i se impun cerințe care nu ar trebui luate în calcul pentru un stat care nu e încă membru al spațiului Schengen.
„Olanda își va nuanța în timp real poziția cu Austria. Este o situație interesantă, pentru că, pe de o parte, pentru libera circulație, eliminarea frontierelor interne, are o poziție care înseamnă un anumit tip de rezervă, dar în legătură cu libertatea capitalului între România și Austria nu am auzit o nemulțumire, din acest punct de vedere. Argumentația în ceea ce privește liniile de migrație: îmi este imposibil să cred că la nivelul cancelarului Austriei nu se cunoaște care sunt coridoarele de migrație și faptul că România nu are absolut nicio legătură cu ceea ce domnia sa a spus public sau ceea ce a exprimat ministrul de interne la un moment dat. Dincolo de faptul că acest tip de reproș, pe care îl cosmetizăm sub cupola politică, se referă la un stat care nu e membru Schengen.
România nu e, deocamdată, membră a acestui acord, deci problemele legate de limitarea migrației, și acelea minore și nesemnificative, ar putea fi aduse în discuție, dacă România ar fi în Schengen și ca stat de frontieră îi revin mai multe responsabilități decât drepturi, odată ce intră în acest acord”, a mai spus fostul ministru de externe.
Flancul estic: tema comună pentru NATO și Schengen
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României: „Este un element disonant, cu atât mai mult cu cât vorbim de elemente comune între Schengen și Alianța Nord-Atlantică și reuniunea de la București: frontiera de est. Din punct de vedere al responsabilităților noastre ca membri ai Schengen, tema este comună: această frontieră de est. Tehnic îndeplinim condiționalitățile necesare în legătură cu un acord, în special în ceea ce privește activitățile în contextul acordului Schengen. Este o situație cât se poate de neclară. La un moment dat Suedia avea dificultăți. Deci nu au existat dificultăți să se solicite ratificarea aderării Suediei la Alianța Nord-Atlantică, pentru ca împreună sa apărăm în special frontiera estică, dar există o problemă când perspectiva politică e legată de un alt acord. E destul de straniu”, conchide Cristian Diaconescu.
