Cancelarul german Olaf Scholz consideră că România îndeplinește criteriile de intrare în Schengen și susține accesul țării noastre la spațiul de liberă circulație. Mesajul său a fost salutat de oficialii români. Klaus Iohannis a mulțumit pe Twiter Germaniei pentru susținere. Totodată, un mesaj de mulțumire a postat pe Facebook și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.
Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat la Euronews România că anunțul lui Olaf Scholz este extrem de important, întrucât este prima oară când Germania se exprimă la cel mai înalt nivel cu privire la aderarea României la Schengen. De asemenea, potrivit acestuia, alături de susținerea Cehiei, a Franței și a Finlandei, semnalul trimis de Olaf Scholz reflectă intensitatea demersurilor politico-diplomatice ale României din ultima perioadă, pentru a accede la Schengen.
"Este un anunț important, pentru că este pentru prima oară când Germania exprimă la cel mai înalt nivel decizional, al cancelarului federal, susținerea necondiționată a Germaniei pentru aderarea României la spațiul Schengen.
Este rezultatul unor demersuri care au fost făcute în ultima perioadă, în special la nivelul Președintelui României, care a discutat deopotrivă cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Ne amintim că, în iunie, un anunț similar a fost făcut în cadrul vizitei pe care președintele Franței a făcut-o la Constanța, un anunț prin care Franța exprima susținerea necondiționată față de aderarea României în Schengen", a declarat Bogdan Aurescu despre anunțul lui Olaf Scholz, prin care susține accesul României la spațiul Schengen.
România a făcut eforturi politico-diplomatice constante pentru a atinge obiectivul Schengen
Bogdan Aurescu a precizat că România se bucură acum de susținerea Franței, Cehiei și a Finlandei în procesul de aderare la Schengen și că sprijinul acestora se datorează unor eforturi politico-diplomatice susținute.
"Este rezultatul unor demersuri politico-diplomatice intense făcute de România, demersuri făcute și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, în discuțiile avute cu ministrul de Externe german, pe 15 iulie, la București, în cadrul vizitei pe care aceasta a făcut-o în România.
Am vorbit despre acest dosar destul de aprofundat. Știam de atunci că se pregătește o astfel de decizie, însă la acel moment nu putea fi făcută public explicit.
De asemenea, am discutat și cu ministrul de Externe finlandez, pe 20 iulie. Acesta mi-a confirmat sprijinul deplin al Finlandei pentru aderarea României în Schengen.
Am continuat demersurile și la Praga, pe 18 iunie, Cehia deținând acum președinția Consiliului UE. Iarăși, putem spune că avem susținerea deplină a Cehiei și continuăm aceste demersuri. Este rezultat unor demersuri făcute la toate nivelurile, pe toate palierele, atât de MAE, cât și de MAI, care are competențe pe acest dosar”, a mai completat ministrul Afacerilor Externe.
Criza refugiaților, o situație gestionată cu bine de România
Cele 2 milioane de refugiați care au trecut granițele României și procesarea acestora în acord cu normele și standardele Schengen au arătat că România deține capacitatea de a gestiona frontiera externă, spune oficialul.
Despre felul în care României a reacționat în gestionarea crizei refugiaților, Bogdan Aurescu a spus că: "fără îndoială, este un element important pe care l-am subliniat de fiecare dată când am discutat cu colegii mei, miniștrii de Externe europeni, la vizitele făcute în România, în contactele din marja reuniunilor europene. Întotdeauna am subliniat efortul făcut de România în gestionarea frontierelor externe ale UE, procesarea conform normelor și standardelor Schengen a celor peste 2 milioane de refugiați, care au trecut granițele României, ceea ce a arătat clar că România are capacitatea de a gestiona frontiera externă, mai ales într-o situație de criză, cea a conflictului din Ucraina".
Demersurile de aderare trebuie continuate
"Cred că este important să fim prudenți. Am mai asistat la momente în care autoritățile române au anunțat că vom fi în Schengen, în 2011, când s-au finalizat toate pregătirile tehnice pentru aderare. Lucru care nu a avut loc, pentru că a existat opoziție din partea unora dintre statele membre. Prin urmare, este important să continuăm demersurile pe care le-am făcut în ultima perioadă. Să discutăm cu statele care au confirmat și reconfirmat susținerea pentru aderarea României și să discutăm cu cei care în trecut au fost reticenți. Iar la momentul la care se va contura consensul statelor membre Schengen, atunci vom putea anunța și aderarea României", a mai explicat Bogdan Aurescu.
Schimbarea de optică a Franței, Germaniei și Finlandei trimite un semnal pozitiv la București
"Franța, Germania, Finlanda s-au exprimat public în acest sens, neechivoc în discuțiile pe care le-am avut, iar aceste trei state au fost în trecut, la momente diferite, printre țările care au exprimat reticențe. În momentul acesta nu mai este cazul. Continuăm efortul pentru a convinge că România merită tehnic și politic să facă parte din spațiul Schengen, adăugând securitate la spațiul UE", a mai completat oficialul.
Ce aduce concret accesul României la spațiul Schengen
"O mai mare ușurință în traversarea frontierei de stat dinspre România spre UE. Nu vor mai exista controale de documente de identitate. Traversarea frontierei s-ar face mult mai rapid, iar acele cozi care uneori există la vămi, determinate de operațiunea de procesare a documentelor de identitate care sunt prezentate la intrarea și ieșire înspre și dinspre spațiul Schengen nu ar mai exista. Timpii de așteptare vor fi reduși mult mai mult. Pentru transportatori înseamnă o scurtare a timpului de așteptare la frontieră, ceea ce înseamnă că transportul mărfurilor s-ar face mai rapid. Sunt avantaje pentru transportatorii români, străini, pentru afacerile străine și românești. Există beneficii pentru toată lumea", a declarat Aurescu.
Accesul în Schengen, solidaritate cu eforturile României la frontiera externă a UE
"Este un semnal de unitate, dacă această decizie ar fi luată curând. Este o decizie unanimă, care se ia prin consensul statelor care sunt în acest format și, fără îndoială, este o decizie care este așteptată, care ar exprima solidaritate cu eforturile pe care România le face la frontiera externă a UE", a spus ministrul de Externe.
Ministrul Afacerilor Externe a reiterat efortul pe care autoritățile române l-au făcut pentru a facilita accesul în România al refugiaților, dar și al oficialilor altor state afectați de războiul din Ucraina.
"Vorbim nu doar despre refugiații ucraineni, dar și despre cetățeni ai altor state care se aflau pe teritoriul ucrainean și au intrat în România. Ne referim inclusiv la misiuni diplomatice, care s-au refugiat la începutul conflictului din Ucraina în România, iar unele dintre ele au funcționat temporar în România. Este o situație de criză care a demonstrat de fapt capacitatea de a gestiona adecvat o astfel de situație", a conchis Bogdan Aurescu.
