Ordonanța „trenuleț” a fost pusă în transparență, iar această ultimă variantă aduce câteva modificări făcute peste noapte, la propriu, față de ce se știa cu o zi înainte.
Modificări făcute peste noapte în ordonanța „trenuleț”
- Scade pragul de neimpozitare al IMM-urilor la 250.000 de euro, față de 500.000 de euro. De la 1 ianuarie 2026, el va fi 100.000 de euro. În 2023, Consiliul Național al IMM-urilor spunea că înjumătățirea pragului va face ca cel puțin 70.000 de afaceri să treacă la impozit 16%, față de 3%. Asta cu toate că, ceeea ce a convenit coaliția PSD-PNL-UDMR în programul de guvernare și a fost asumat în Parlament a fost: "Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi". La șase zile distanță, ordonanța trenuleț spune altceva.
- Dispar complet ultimele facilități rămase pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industrie alimentară. De exemplu, în IT nu se aplică acum impozit 10% pentru primii 10.000 de lei din salariul brut. De la 1 ianuarie 2025, se va aplica impozit pe venit pe tot salariul brut.
- Impozitul pe dividene crește la 10%, față de 8%, cât era până acum.
- Se reintroduce impozitul pe construcții speciale. Românii vor plăti 1,5% din valoarea construcțiilor pe care le dețin până la 31 decembrie în anul anterior. Adică se revine vechea „taxă pe stâlp".
- De la 1 ianuarie, se scot facilitățile rămase și pentru angajații din agricultură și construcții.
Ordonanța „trenuleț”, pusă în transparență
De altfel, experții atrăgeau atenția, de mult timp, că ordonanța trenuleț nu reformează mai nimic și că, pentru a se reforma cu adevărat, statul trebuie să ia mai multe măsuri. Cea mai importantă este reducerea aparatului de stat, adică a numărului instiuțiilor statului și a numpărului de angajați din acestea.
În plus, o măsură care ar ajuta foarte mult la a face economii ar fi și reforma administrativ-teritorială. Într-un cuvânt, statul nu mai are cum să-și permită această risipă la buget, pentru că deficitul bugetar a ajuns la 8,9%, adică similar unei țări aflate în război.
În 2024, în total, s-au cheltuit în plus 69 de miliarde de lei, adică aproape 4% din PIB. Cei mai mulți bani au mers în investiții (19 miliarde de lei) și în majorările salariale din sectorul bugetar, adică medici, personal sanitar, profesori și personalul din Poliție, Armată, în valoare de peste 18 miliarde de lei și în majorarea pensiilor. Compensarea prețului la energie și gaze a însemnat cheltuieli de 13 miliarde, iar alte cheltuieli semnificative au fost pentru bunuri și servicii în sănătate.
