Tot mai mulți candidați renunță la joburile pentru care aplică, inclusiv după ce au fost selectați. Este semnalul de alarmă pe care îl trag companiile de recrutare.
Angajatorii aseamănă acest comportament cu fenomenul de ghosting.
Nu mai puțin de 10% dintre candidații care parcurg un intreg proces de recrutare, dispar brusc, fără explicații, arată un studiu realizat de o companie de recrutare recunoscută la nivel internațional, prezentă și în România.
Ce spun specialiștii în resurse umane
Specialiștii în resurse umane consideră că au de-a face cu un comportament similar ghostingului din social media.
”Am avut o recrutare destul de lungă și anevoioasă. Am simțit noi că a fost o chimie între candidat și echipa care urma să-l primească. Totul a fost minunat. Compania respectivă a așteptat în jur de 2 luni. Iar în prima zi nu s-a prezentat. Și nu este singular.”, a declarat Alina Sîrbu – director executiv companie de HR.
Alina Sîrbu este în domeniul resurselor umane de mai bine de 17 ani și are la bază și studii de psihologie. Spune că rețelele de socializare influențează cel mai mult acest comportament. Oamenii au impresia că pot rezolva unele situații din viața reală exact așa cum o fac în online.
”Este un comportament stimulat de interacțiunile astea la distanță care au început cu o mai multă frecvență după pandemie când am fost forțați oarecum să folosim drept canal principal de comunicare interacțiunea la distanță, social media, și atunci acesta este un canal unde nu exista neapărat o consecință imediată, adica te comporți într-un anumit mod, ai blocat și lucrurile după aceea merg în continuare fără cumva să suporți consecintele actiunilor.”, mai adaugă aceasta.
Candidații care și-au făcut un obicei să dispară brusc, fără a comunica, se expun riscurilor. Recrutorii consideră că la mijloc sunt probleme de comunicare și de asumare, iar pe viitor nu mai sunt recomandați altor angajatori.
În România fenomenul de renunțare fără explicații într-o ultimă etapă a procesului de angajare prevelează cel mai mult în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 ani.
Pe de altă parte în alte țări europene precum Franța, Polonia sau Slovacia fenomenul se răspândește și la persoaele care au depășit 50 ani. Specialistii spun că cel mai probabil si la noi se va extinde intervalul de vârstă.
