Uniunea Europeană are un nou plan: să obțină un împrumut de 35 de miliarde de euro, să îl înmâneze Ucrainei și să ajute țara să acopere gaura masivă lăsată în bugetul său de invazia Rusiei.
”Înțelegem nevoile enorme de finanțare create de război. Trebuie să mențineți statul și economia în funcțiune și, în același timp, să vă consolidați capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse”, a declarat Ursula von der Leyen vineri, în timpul unei vizite la Kiev.
Președinta Comisiei Europene a promis că împrumutul va oferi Ucrainei „spațiul fiscal atât de necesar” pentru guvern și va acorda „flexibilitate maximă” pentru a-și satisface nevoile zilnice, cum ar fi plata serviciilor medicale, achiziționarea de arme și repararea sistemelor energetice pe care forțele ruse le-au bombardat fără încetare.
Faptul că Bruxelles-ul pune la dispoziția Ucrainei o nouă linie de credit nu este o noutate, deoarece acest lucru s-a întâmplat în mod regulat de la începutul războiului. Însă, de data aceasta, o diferență esențială face ca inițiativa să fie cu adevărat revoluționară: Activele imobilizate ale Rusiei vor acționa ca garanții pentru împrumut și vor fi utilizate pentru a îndeplini toate rambursările, scutirea bugetului Kievului.
De unde vine această idee?
Ideea provine de la motto-ul „fă Rusia să plătească” pe care Occidentul l-a adoptat în 2022 pentru a forța Moscova să plătească factura enormă cauzată de devastarea pe care a făcut-o în Ucraina. Kremlinul a ignorat aceste apeluri și și-a continuat invazia brutală.
În contextul în care aliații se confruntă cu bugete limitate la nivel național, aceștia au apelat la o sursă suplimentară de finanțare care să le scutească vistieria: activele Băncii Centrale a Rusiei care au fost înghețate în primele zile ale conflictului. Aceste rezerve valutare sunt în valoare de aproximativ 270 de miliarde EUR, marea majoritate (210 miliarde EUR) fiind păstrate pe teritoriul UE.
Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare (CSD) cu sediul la Bruxelles, este principalul deținător.
În conformitate cu dreptul internațional, activele suverane nu pot fi confiscate. Cu toate acestea, veniturile extraordinare generate de acestea nu se bucură de aceeași protecție, ceea ce înseamnă că pot fi capturate și gestionate în diverse moduri.
În mai, statele membre au convenit să utilizeze profiturile excepționale, estimate între 2,5 și 3 miliarde de euro anual, pentru a sprijini armata ucraineană și eforturile de reconstrucție. Întrucât situația din țară a devenit din ce în ce mai gravă, liderii G7 au semnat în iunie un angajament de a obține un împrumut de 50 de miliarde de dolari (45 de miliarde de euro) și de a oferi Kievului ajutor imediat.
Care este legătura dintre UE și împrumutul G7?
Totul face parte din aceeași inițiativă. Ideea inițială era ca UE și SUA să contribuie cu câte 20 de miliarde de dolari (18 miliarde de euro) fiecare, iar Regatul Unit, Canada și Japonia să împrumute restul sumei până la atingerea valorii de 50 de miliarde de dolari.
Dar Washingtonul și-a exprimat rezervele cu privire la modul în care Bruxellesul reînnoiește sancțiunile: în conformitate cu legislația UE, restricțiile împotriva Rusiei, de la interdicția privind petrolul la oligarhii de pe lista neagră, trebuie prelungite la fiecare șase luni prin vot unanim.
Acest lucru înseamnă că, la un moment dat, un stat membru, cum ar fi Ungaria, ar putea bloca reînnoirea și deblocarea activelor, ceea ce ar duce la destrămarea împrumutului și la expunerea aliaților occidentali la riscuri financiare mari.
Perspectiva unui astfel de scenariu a încetinit negocierile dintre oficialii UE și SUA, chiar dacă situația din Ucraina, aflată sub bombardamentele intense ale Rusiei, devine disperată înainte de sezonul de iarnă.
Acesta este motivul pentru care Ursula von der Leyen a avansat o cotă mai mare decât se aștepta, de 35 de miliarde EUR, pentru a convinge Washingtonul și alți aliați să acționeze mai rapid.
Viitoarele alegeri prezidențiale din SUA și posibila realegere a lui Donald Trump sporesc urgența acestui plan.
Nu este partea UE mult prea mare?
Suma de 35 de miliarde EUR a UE este mult mai mare decât cele 18 miliarde EUR cu care ar fi trebuit să contribuie atunci când G7 a anunțat planul în iunie. De fapt, aceasta reprezintă mai mult de trei sferturi din angajamentul de 45 de miliarde EUR sau 50 de miliarde EUR. Dar lucrurile s-ar mai putea schimba.
Oficialii Comisiei spun că aliații occidentali trebuie să studieze propunerea lui von der Leyen și să decidă cât de mult doresc să contribuie. Dacă suma totală depășește 45 de miliarde EUR, atunci Bruxelles-ul își va ajusta împrumutul și își va aduce partea sub 35 de miliarde EUR.
Se așteaptă clarificări suplimentare până la sfârșitul lunii octombrie.
Cum vor fi utilizate profiturile excepționale?
Conform planului lui von der Leyen, Comisia va institui mecanismul de cooperare pentru împrumutul acordat Ucrainei, un fel de bazin comun în care vor fi canalizate profiturile excepționale.
Odată ce aliații obțin împrumutul și transferă banii către Ucraina, li se va permite să apeleze la acest nou mecanism și să obțină o parte din veniturile extraordinare în funcție de suma pe care au împrumutat-o. Aliații vor utiliza aceste profituri excepționale pentru a îndeplini rambursările, inclusiv principalul, ratele dobânzilor și alte costuri suplimentare.
Acest lucru înseamnă că nici G7, nici Ucraina nu vor suporta cea mai mare parte a rambursărilor.
Ce urmează?
Comisia a solicitat Consiliului și Parlamentului European să avanseze rapid cu propunerea, deoarece trebuie să obțină împrumutul de 35 de miliarde EUR înainte de sfârșitul acestui an.
Votul în Consiliu se va face cu majoritate calificată, ceea ce înseamnă că împrumutul în sine nu va face obiectul unor veto-uri individuale. Acest lucru sporește speranțele unui acord rapid.
Dacă lucrurile merg bine, Comisia ar putea efectua primul transfer la sfârșitul anului 2024 sau începutul anului 2025, după ce va verifica dacă Kievul a îndeplinit un set de condiții de politică. Se preconizează că cele 35 de miliarde EUR vor fi plătite treptat pe parcursul anului 2025, deși este posibilă și o plată forfetară.
Plățile vor fi efectuate în conturi bancare pe numele Ucrainei, dar situate pe teritoriul creditorilor, ceea ce va permite o mai mare autonomie.
Între timp, profiturile excepționale din activele imobilizate vor fi canalizate către fondul comun începând cu august 2025.
Dar cum rămâne cu dreptul de veto al Ungariei?
Aceasta este veșnica întrebare de la Bruxelles. În cadrul planului, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a propus prelungirea perioadei de reînnoire a activelor rusești de la șase la 36 de luni pentru a consolida previzibilitatea pe termen lung și pentru a atenua îngrijorările Washingtonului.
Spre deosebire de împrumut, această propunere va fi supusă unanimității, ceea ce înseamnă că Ungaria ar putea să deraieze ideea și să mențină normele așa cum sunt acum pentru a-și menține influența politică.
Oficialii Comisiei spun că, din punct de vedere juridic, veto-ul nu ar modifica împrumutul de 35 de miliarde de euro, iar Bruxelles-ul ar merge mai departe cu sau fără o perioadă mai lungă de reînnoire.
„Banii continuă să curgă atât timp cât măsurile restrictive rămân în vigoare”, a declarat oficialul.
Deși statele membre sprijină această abordare, realitatea este că Ungaria își va păstra dreptul de veto asupra activelor înghețate, indiferent dacă îl va putea exercita în șase sau 36 de luni.
Washingtonul va acționa în consecință, deoarece orice operațiune care implică riscuri financiare necesită aprobarea de către Congresul SUA a unei finanțări suplimentare. În cazul UE, garanția finală împotriva unei surprize neplăcute va fi bugetul comun al blocului.
