Administrația americană a spus, în urmă cu câteva zile, că își cam pierde răbdarea în ceea ce privește ajungerea la un acord pentru încetarea războiului din Ucraina. Între timp, după avertismentul americanilor, apare și o primă schimbare de poziție a lui Vladimir Putin, conform Euronews.com. Liderul de la Kremlin dă semnele unor posibile discuții bilaterale, ceea ce ar putea semnala o schimbare în diplomație, având în vedere că rușii au spus mereu că ei nu negociază cu ucrainenii, ci doar cu americanii.
Este pentru prima dată când președintele rus și-a exprimat disponibilitatea de a purta „discuții bilaterale directe” cu Ucraina.
„Avem o atitudine pozitivă față de orice inițiativă de pace. Sperăm că și reprezentanții regimului de la Kiev vor simți la fel. Asta este ceea ce trebuie să analizăm, poate, bilateral”, a spus Putin.
Putin, dispus la discuții directe cu Ucraina
În sâmbăta dinaintea Paștelui, liderul rus a declarat că intră în vigoare un armistițiu de 30 de ore, începând cu ora 18, numai că armistițiul a fost încălcat dacă avem în vedere loviturile lansate de Rusia. Putin a recunoscut, în cele din urmă, că recentele lovituri rusești au nimerit infrastructura civilă, dar a precizat că a fost nevoie de asta pentru că acele infrastructuri civile erau folosite în scopuri militare. El nu a prezentat dovezi în acest sens.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Putin chiar se referea la posibile negocieri directe cu Ucraina: „Președintele a avut în vedere negocieri și discuții cu partea ucraineană”.
De partea cealaltă, Zelenski a reiterat că Ucraina este „pregătită pentru orice discuție” privind încetarea războiului și stoparea atacurilor asupra civililor. El a propus și o încetare a focului timp de 30 de zile, axată pe oprirea atacurilor cu rachete cu rază lungă de acțiune și drone care vizează zone civile - o idee pe care Rusia nu a acceptat-o încă.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Zelenski a reafirmat că Ucraina, împreună cu SUA, Marea Britanie și Franța, este pregătită să urmărească „o încetare necondiționată a focului, urmată de stabilirea unei păci reale și durabile”.
Ucraina și Rusia nu au mai purtat discuții directe după primele săptămâni care au urmat invaziei începute în februarie 2022. La acea vreme, a existat o rundă de negocieri la Istanbul.
Însă dacă părțile agreează încetarea focului, intervin concesiile. Iar unele dintre ele sunt foarte greu de acceptat. Una dintre condiții ar fi ca peninsula Crimeea, anexată de ruși în 2014, să fie recunoscută drept teritoriu rus. Altă condiție ar fi interzicerea aderării Ucrainei la NATO. Ambele cereri ale Rusiei, cu care SUA ar fi de acord, contrazic „liniile roșii” declarate public de către Ucraina. Zelenski a declarat, de multe ori, că Ucraina nu va recunoaște niciun teritoriu ocupat ca aparținând Rusiei și a calificat o astfel de situație drept non-negociabilă.
Recunoașterea de către SUA a preluării de către Rusia a Peninsulei Crimeea în 2014 ar anula peste un deceniu de politică americană sub administrațiile prezidențiale democrate și republicane. În 2018, secretarul de stat Mike Pompeo, care a lucrat în cadrul primei administrații Trump, a condamnat anexarea Crimeei de către Rusia ca fiind o amenințare la adresa „unui principiu internațional fundamental împărtășit de statele democratice: nicio țară nu poate schimba granițele alteia prin forță”.
Congresul SUA a adoptat atunci o lege care se opune recunoașterii ocupării Crimeei ca teritoriu rus.
În timpul unei conversații cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în martie, Trump a ridicat problema achiziționării centralelor electrice ucrainene, inclusiv a instalațiilor nucleare și a numit această procedură drept „cea mai bună protecție pentru această infrastructură”.
În plus, rămâne de văzut cum rămâne cu celelalte teritorii ocupate, despre care americanii ar fi dispuși să le accepte drept rusești.
Iar pentru a media pacea, SUA ar fi cerut Ucrainei să cedeze americanilor administrarea centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Acea regiune ar urma să fie neutră, dar sub control SUA, după cum cer americanii, conform unor surse citate de Wall Street Journal: „Ucraina se află sub presiune pentru a răspunde, în această săptămână, la o serie de idei de mare anvergură ale administrației Trump, cu privire la modul de a pune capăt războiului din Ucraina, prin acordarea de concesii Rusiei, inclusiv potențiala recunoaștere de către SUA a anexării Crimeii de către Rusia în 2014 și excluderea Kievului de la aderarea la NATO.”
- Un oficial american, citat de Pravda, a declarat că Ucraina pare să fie "pregătită să renunțe la 20% din teritoriul său", dacă acest lucru este considerat o recunoaștere de facto, și nu de jure, a teritoriului.
Aceste idei au fost expuse într-un document confidențial pe care americanii l-au prezentat pe 17 aprilie, la Paris, omologilor ucraineni. Ideile au fost discutate și cu înalți oficiali europeni, în cadrul unei reuniuni.
Un detaliu interesant este că un înalt oficial al administrației americane a declarat că discuțiile pentru încetarea războiului ar putea include desfășurarea de forțe europene în Ucraina, dacă se ajunge la o încetare a focului. De menționat că aceasta a fost și cerința lui Zelenski și că aceasta ar urma să fie una dintre concesii.
„Partea dificilă este cum ar arăta o forță de securitate, pe care o numim forță de reziliență. Iar forța de reziliență face parte din garanțiile de securitate pe care ucrainenii le doresc și sperăm să le obțină”, a precizat un oficial american, citat de Pravda.
De asemenea, se discută despre o forță separată care să monitorizeze încetarea focului. Aceasta ar fi o comisie comună formată din ruși, ucraineni și o a treia țară din afara NATO. Misiunea ar monitoriza linia frontului, pentru a se asigura că ambele părți nu se atacă.
Între timp, Trump a promis că va dezvălui „în trei zile” detaliile acordului între SUA și Ucraina privind mineralele, potrivit aceleiași surse.
Totodată, americanii ar urma să ridice o parte din sancțiunile asupra Rusiei sau să le „îmblânzească”, după cum spunea Bloomberg, care cita surse familiare cu problema.
„Să sperăm că Rusia și Ucraina vor încheia un acord săptămâna aceasta. Ambele vor începe apoi să facă afaceri mari cu Statele Unite ale Americii, care vor prospera și vor face avere", a scris Trump, pe rețelele de socializare.
Între timp, discuțiile continuă. Pe 23 aprilie, la Londra, niște oficiali ucraineni se vor întâlni cu omologi din SUA, Marea Britanie și Franța, pentru a discuta în continuare despre cadrul de pace propus de SUA, pe baza discuțiilor purtate la Paris luna trecută. Din delegația ucraineană vor face parte Andrii Yermak, șeful cabinetului președintelui, ministrul apărării Rustem Umerov, ministrul de externe Andrii Sybiha și adjunctul lui Yermak, Pavlo Palisa.
De asemenea, se pare că administrația Trump coordonează o întâlnire separată cu Moscova, potrivit sursei citate.
