România a avut nevoie de 22 de ani pentru a coborî de la o inflație de 300% la una subunitară, adică, prin 2014 am ajuns ca inflația de pe întreg anul să fie echivalentă cu cea dintr-o singură zi din 1993.
Inflația a devenit principalul motiv de ingrijorare pentru români.
„Atunci erau, pur și simplu, primii ani în care noi treceam de la o economie în care aveam prețuri fixe, la majoritatea produselor importante, cu excepția a ceea ce vindeau țăranii la piețe. Erau prețuri fixe, care nu aveau legătură cu raportul între cerere și ofertă, de aceea, de exemplu, eu eram ba director adjunct, ba director. Aveam o leafă destul de bună, de 7.500 de lei. Leafa medie era de 3.000 de lei și aveam indemnizația de conducere de 1.000 de lei. Asta era înainte de '90”, a declarat Theodor Stolojan la Euronews Romania.
Acesta a mai explicat că „România a fost izolată și că experiența noastră în domeniul economiei de piață și al democrației era aproape de 0”.
„Ceaușescu a izolat România. Am întins prea mult liberalizarea prețurilor. Inflația aia era inflația pe care noi o știam că se va produce”, a adăugat Stolojan.
După liberalizare, prețurile au început să își facă funcția esențială
Fostul premier a mai explicat că „în momentul în care am trecut la liberalizare, prețurile au început să își facă funcția esențială, să restabilească echilibrul pe piață între cerere și ofertă”.
„Pentru a face un echilibru trebuie să ai o piață competitivă, cu mai mulți producători. Prețul oferă informații foarte importante pentru producători. La vremea respectivă sigur că nu puteai să dai drumul dintr-o dată la toate prețurile din economie, că se producea o brambureală. Nimeni nu era obișnuit să lucreze în condiții de economie de piață, astfel că prețurile erau încă sub control. Noi gândeam dinainte ce prețuri liberalizăm, care e efectul și pe care le ținem sub control. Mi-am dat demisia, pentru că dupa etapa întâi de liberalizare a prețurilor, în care aveam cam jumătate din economie cu prețuri fixe, a început să se întârzie etapa a doua și le-am spus că nu poate fi gestionată o astfel de economie, pentru că cei cu prețuri fixe veneau la Ministerul Finanțelor să ceară majorarea, ca urmare a influențelor pe care le primeau”, a mai adăugat Stolojan.
Întrebat ce măsuri au fost luate în acea perioadă, fostul premier a răspuns că „salariile și pensiile erau majorate ținând seama de efectul creșterii prețurilor, dar nu cu aceeași rată”. De asemenea, tot acesta a adăugat că „dezastrul a fost la toți cei care aveau economii, mai exact în cazul celor care au avut bani depuși la CEC și care au pierdut foarte mult”.
Theodor Stolojan a mai precizat că pe fond nu putem vorbi despre o asemănare între perioada de atunci și de acum.
Care este diferența dintre situația economică a României din anii '90 și cea actuală
„Răspunsul este că pe fond nu putem vorbi de asemănare. Atunci a fost o ruptură, o prăpastie între ce a fost până la decembrie '89 și ce a urmat după. România e singura țară din fostele țări socialiste unde trecerea a fost bruscă, deși lumea zice că a fost graduală. Imediat dupa Revoluție întreprinderile nu au mai avut plan, control. Fiecare făcea cam ce voia. Asta s-a întâmplat și pe piață. Din punctul ăsta de vedere, nicio asemănare. Acum este energia. S-a întâmplat un lucru neprevăzut. Provocările de acum sunt foarte clare. Nu știm ce se întâmplă în Ucraina vizavi de consecințele pentru noi și pentru Europa și pentru lume. E posibil ca acest război să continue o bună perioadă de timp și Rusia, ca răspuns la acțiunile UE și SUA, să întrerupă total furnizarea de energie către țările din Europa și atunci ne așteptăm să crească în continuare prețul la gaze naturale”, a mai spus Stolojan.
Theodor Stolojan a mai spus, la Euronews Romania, că fiecare țară în parte are problemele ei specifice, iar problemele României specifice în energie sunt pe două planuri complet diferite.
„România nu ar trebui să aibă durere de cap. Depinde de politica guvernului român. La ora actuală avem nevoie de un import undeva cam o pătrime din ceea ce consumăm. Dacă cumva începe să meargă extracția de gaze din Marea Neagră mai repede, sigur că nu avem probleme și în general nu avem probleme să rezolvăm acest 28%, cât a fost anul trecut gaze naturale din import. Avem mijloace de a suplini”, a mai explicat acesta.
„Guvernul mâine trebuie să cheme Petromul la o discuție serioasă”
Întrebat ce sfaturi le-ar da actualilor guvernanți, fostul premier a răspuns că acestea provin din situația concretă și că, de exemplu, „Guvernul mâine trebuie să cheme Petromul la o discuție serioasă”.
„Petrom a dat un comunicat public și a spus că de-abia anul viitor ia o decizie cu privire la Marea Neagră. Statul este autoritatea și trebuie să le spună limpede că nu suntem de acord ca decizia să fie luată anul viitor. Asta trebuie făcut. România are o problemă majoră cu benzina și motorina, pentru că la fiecare tonă de țiței pe care o extragem, importăm 3,5 tone de țiței și produse petroliere. Aici, Guvernul e pus în fața următoarei situații, sub presiunea oamenilor de rând, care spun că costă mult motorina, benzina. Au dreptate oamenii, dar tot oamenii și companiile trebuie să înțeleagă că România importă trei pătrimi în consumul de țiței, benzină și motorină. FMI are dreptate în următoarea propoziție fundamentală: Dacă asta e noua realitate în care trăim, că prețul țițeiului reprezintă 100 de dolari, nu 45, și că acest lucru va dura în timp, atunci eu nu pot să izolez economia. Dacă vreau să o izolez, cineva trebuie să plătească diferența. Pot să dau un ajutor pentru motorină special pentru lucrările agricole”, a mai declarat Theodor Stolojan.
ROBOR
În ceea ce privește indicele ROBOR, Stolojan a explicat că „Banca Națională, ca bancă centrală, are obligația de a spune companiilor și cetățenilor către ce se îndreaptă”.
„Astfel, pe baza informațiilor pe care le are a ajuns la concluzia că trebuie să majoreze dobânda, ca să tempereze nu prețul de 100 de dolari, să zicem, la țiței, ci efectul pe care acest preț îl declanșează în economie, în valuri. Sarcina băncii centrale este să tempereze aceste așteptări inflaționiste atât ale companiilor, cât și ale oamenilor”, a mai spus Stolojan.
Fostul premier a fost întrebat și care ar fi măsurile pe care le-ar lua dacă ar fi, în prezent, la guvernare.
„Prețurile la energie trebuie lăsate să se propage în întreaga economie”
„Prețurile actuale la energie, care după toate prognozele vor dura mai mult timp, vorbim de ani, trebuie lăsate să se propage în întreaga economie. De exemplu, în loc să cheltuiți fondurile europene, puneți mâna și fiecare gospodărie să aibă panouri fotovoltaice și pentru încălzit apa. Trebuie revăzut sistemul de alocare a resurselor în România. Sistemul este în suferință”, a conchis Theodor Stolojan, la Euronews Romania.
Prețurile vor continua să crească
Pe de altă parte, nu scăpăm prea curând de inflația mare. Prețurile vor continua să crească, din cauza prețurilor carburanților, gazelor și energiei electrice și abia la finalul anului viitor se vor mai domoli, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Presați de costurile în creștere, oamenii au găsit soluții de criză: caută produsele cele mai ieftine și fac economii de unde pot.
