ROBOR nu ar fi trebuit să crească atât de repede în ultimele luni, este de părere guvernatorul BNR. În mod normal, acest indice care arată dobânzile la care se împrumută băncile între ele are o valoare apropiată de dobânda cheie. Din cauza tensiunilor de pe piețele financiare, băncile au reacționat excesiv și „au sărit calul”, ceea ce s-a văzut în avansul ROBOR, a explicat șeful BNR.
Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR, a vorbit la Euronews România despre inflație și a dat asigurări că indicele ROBOR nu va mai înregistra cote atât de mari.
„Există o corelație strânsă între deciziile de politică monetară și ROBOR. Pentru că, în fond, deciziile de politică monetară ridică dobânzile în piață, cresc costul banilor, iar ROBOR este expresia acestui cost, pe o anumită scadență. Discutăm mai mult despre o scadență pe trei luni, pentru că ea a fost preluată în legislația românească, drept o referință în acordarea de credite. Într-adevăr, pe această scadență de trei luni, ne așteptam să avem o evoluție mai temperată a ROBOR-ului, mai aproape de dobânda de politică monetară, probabil un punct, un punct și ceva peste politica de dobândă monetară, dar ea e la aproape trei puncte, ceea ce este foarte mult. Trebuie să înțelegem că ROBOR-ul este o dobândă de piață, ea exprimă o realitate pe care băncile o văd ca o realitate în piață”, a precizat purtătorul de cuvânt al BNR.
Dan Suciu a explicat că ritmul creșterii ROBOR vine pe fondul faptului că băncile văd o realitate în piață, fapt care contribuie la cotații mai mari pe scadența de trei luni. Aceasta fiind influențată cu precădere de inflație.
„Băncile văd că la trei luni, presiunile inflaționiste sunt mult mai mari decât le vede banca centrală. Tensiunile și riscurile existente în piață sunt mult mai mari decât am fi anticipat noi și în consecință cotează mult mai mult dobânda”, a precizat purtătorul de cuvând al BNR.
Scade inflația
Potrivit datelor analizate de BNR, indicele inflației nu ar mai contina să crească, spune Dan Suciu. Acesta a precizat și că este posibil ca pe finaul anului inflația să scadă până la procentul de la 13.9% . Însă acest scenariu se poate adeveri sau nu.
„Noi am încercat să dăm o altă viziune, nu neapărat optimistă, dar mai temperată decât cea a băncilor centrale, în sensul că noi nu vedem creșteri spectaculoase ale indicelui de inflație. Vedem o plafonare a acestui indice, cel puțin în următoarele luni, pentru ca pe finalul anului să înceapă coborârea inflației de la niveul acestui indicator, până la 13,9%. Pe un anumit scenariu pe care ni l-am asumat cu multe incertidudini. Din păcate, pe progonzele noastre care nu s-au adeverit am fost nevoiți să contatăm că multe, dacă nu toate incertitudinile, au devenit realități. De exemplu, una din incertitudinile noastre este un final al războiului, o anumită formulă de final al conflictului din Ucraina sau mai degrabă al consecințelor economice legate de conflictul din Ucraina”, a precizat purtătorul de cuvânnt al BNR.
Cât de mult vor mai mări băncile ratele românilor?
„În societatea românească există un sentiment cvasi apocaliptic, urmează ce e mai rău, vin cele mai mari creșteri de prețuri, nu mai avem bani, statul e la limită cu plățile. Tot soiul de mesaje de genul acesta, care de multe ori sunt percepții, nu sunt argumente, dar care sunt considerate elemente de risc și atunci, băncile la rândul lor, făcând anumite estimări, pronind de la ce văd în jur, cresc ROBOR-ul. Apelul guvernatorului a fost acela ca băncile să se uite și la raportul de inflație pe care l-am publicat și l-am pus pe site. Vedeți și analiza noastră și vă sugerăm politicos, dar ferm să vă uitați și pe acest raport și să țineți cont de analizele noastre”, a explicat Suciu.
Care sunt semnalele pe care băncile le-au interpetat diferit?
„Este o tendință generală de a vedea lucruile mai rău decât sunt. Eu nu zic că suntem într-o perioadă bună. Sunt nenumărate crize în curs. Sunt multe incertidudini și multe semne de întrebare, în același timp sunt multe semne de întrebare. În același timp sunt câteva realități deranjante și dureroase, de la creșterile de prețuri, la creșterile de dobândă. Nu suntem la capătul unei prăpastii. Economia românească a crescut, chiar dacă în trimestrul II a stagnat, față de trimestrul I. Sunt multe elemente mixte, nu este doar un tablou de la un capăt la altul”
Cât va mai crește ROBOR
Întrebat dacă ar putea face o estimare cu vedere la o eventuală creștere a indicelui ROBOR, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că acest lucru este mai dificil, având în vedere creșterea inflației. Cu toate acestea, Dan Suciu a dat asigurări că indicele ROBOR nu va mai înregistra creșteri atât de mari ca până acum.
„E mai greu. Atâta vreme cât inflația va mai crește sau crește, pentru că aici suntem într-o mică nunanță pe care trebuie să o clarificăm, ROBOR-ul are justificarea să crească, din perspectiva aceasta. Dar noi am spus că vom intra pe plafonare. Asta înseamnă că vom avea două trei luni oscilații ale cifrei inflație în jurul valorii de 15. Adică poate fi 14, luna viitoare, apoi 16, cam așa estimăm, pentru că în august există câteva majorări de taxe care pot să mai dea un mic buseu inflaționist. În consecință, ne așteptăm cu siguranță, și aici avem o certitudine, să nu mai avem creșteri la ROBOR atât de mari așa cum am avut. Apoi urmează să vedem în ce măsură prognoza noastră se adeverește”, a explicat Dan Suciu.
