„Lumea s-ar putea să se afle în curând la marginea unei recesiuni globale, la doar doi ani după ce a mai fost în această situație”. Declarația a fost făcută de economistul șef al Fondul Monetar Internațional. FMI estimează că economia globală va crește mai puțin decât se anticipa, adică va avea un avans de doar 3,2% anul acesta şi de 2,9% anul viitor. Aceste cifre sunt mai mici, comparativ cu anul 2021 şi cu estimările din aprilie.
În acest context, Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România vorbește despre riscul de recesiune, care a crescut, la nivel de global, iar ceea ce contribuie la acest risc sunt: aversiunea la risc, cauzată de războiul din Ucraina, inflația extrem de ridicată, la nivel global și condițiile monetare care devin din ce în ce mai stricte, pentru a lupta cu inflația.
„Băncile centrale si guvernele nu mai au mecanismele pe care le aveau, în timpul crizei Corona, pentru a lupta cu recesiunea. Deocamdată este doar risc. Scenariul de bază este de creștere economică și-n România, și la nivel global”, a spus Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, pentru Euronews România.
Cum se transferă îngrijorările, de la nivel global către bugetul la nivel de țară?
„Prin fluxurile financiare, investitorii vor fi mai precauți în a face investiții, vor cere randamente mai mari și vedem, în cazul costului de finanțare a statului, acesta a crescut. Este, în prezent, mai ales pe scadențele mai lungi, în jur de 9%. Cost de finanțare, mai mare pentru stat, apetit mai mic al investitorilor internaționali. Cum se transferă la nivel individual pentru persoanele fizice? O aversiune mai mare la risc se traduce în a fi mai prudenți când consumă. Cum se traduce pentru o companie acest lucru? Ea devine mai prudentă, atunci când face investiții sau când angajează”, spune Adrian Codîrlaşu.
Efecte asupra nivelului de trai – salariul real va scădea
„Din păcate, dacă ne uităm la datele statistice, creșterea de salarii anuală, la nivelul lunii aprilie a fost sub creșterea de prețuri, deci sub inflație. S-au pierdut trei puncte din puterea de cumpărare, iar trendul a continuat și luna viitoare și, probabil, va continua și acest an. Se vor pierde undeva la 3-5 puncte din puterea de cumpărare. Salariul real va scădea, din punct de vedere al puterii de cumpărare cu 3-5%”, adaugă Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Scenariile Băncii Naționale Române pentru economia țării
„Banca Națională e în confruntare activă cu inflația, se străduiește să lovească în inflație, să stârnească <<balaurul recesiunii>>. Până acum, a reușit să facă ceea ce și-a propus. Sigur că mai urmează o toamnă și o iarnă grea, iar în lume, Băncile Centrale și-au făcut trei scenarii. Un scenariu - să lovească în inflație, fără să stârnească recesiunea, un al doilea scenariu - să stopeze inflația, cu prețul unei recesiuni, și, al treilea, în care această politică ar eșua și, atunci, lumea s-ar trezi și cu inflație, și cu recesiune. BNR e atentă la celelalte două scenarii, dar scenariul BNR e calmarea inflației, fără să provoace recesiune. Cel mai negru scenariu, în iarnă, ar fi creșterea de inflație și recesiune”, avertizează Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naționale a României.
Efectele liberalizării pieței energiei
Inflația în România a sărit, în iunie, de 15%, în timp ce în zona Euro se apropie de 9%. Diferența mare dintre cele două procente este cauzată și de modul în care țara noastră a ales să liberalizeze prețurile la energie, a declarat, pentru Euronews, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naționale a României.
„Important este că nici FMI, chiar dacă a venit cu prognoze în jos, nu a venit pe minus și nu vorbește de o viitoare recesiune. Sunt foarte multe șanse să fie evitată recesiunea la noi, dar sunt și riscuri să fie scăpate hățurile. Inflația e nărăvașă. Ea are la bază criza energetică, ce lovește cu putere de un an și jumătate și urcă prețurile peste tot. Noi am reușit să avem o inflație mai mare pentru că la importul din inflație de pe mapamond adăugam lacunele interne și mă refer la faptul haotic în care s-a trecut la noi la liberalizarea prețurilor la energie. De aici vine această diferență”, spune Adrian Vasilescu.
