ANALIZĂ Alegeri prezidențiale 2025. Campanie electorală cu bazine electorale fragmentate și candidați imprevizibili

Campania pentru prezidențialele din luna mai iese din toate tiparele cunoscute. Candidații din ultimii 30 de ani aveau în spatele lor active de partid organizate, bazine electorale definite și instituții de măsurare a intențiilor de vot care sondau într-o societate marcată cel mult de absenteism, dar care nu era expusă altor medii de informare în afara canalelor clasice.

Turul întâi al alegerilor prezidențiale din 2024 ne-a demonstrat că acestea realități nu mai există. Votul dat de români la alegerile parlamentare nu s-a mai oglindit în alegerile prezidențiale. Tulburarea bazinelor electorale zdruncină și mai mult societatea care e mai fragmentată ca niciodată.

Cum s-au prăbușit bazinele electorale tradiționale

Alegerile parlamentare din 2024 au produs o schimbare majoră în componența clasei politice prin intrarea în legislativ a trei partide suveraniste. PSD a rămas partidul frunțaș, cu cel mai mic scor din istoria sa, 22,3%, urmat de AUR cu 18,3%, PNL cu 14,3%  și USR  cu 12,2%. 

În ultimii 20 de ani, primele două partide clasate la alegerile parlamentare au dat si candidații care au intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale: Adrian Nastase si Traian Basescu, Mircea Geoană și Traian Băsescu, Victor Ponta și Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Klaus Iohannis. Sondajele din 2024 arătau că modelul se va respecta și la prezidențiale, plasându-i pe Marcel Ciolacu și George Simion pe primele locuri în intențiile de vot declarate de români, dar nu a fost așa.

Nemulțumirile românilor au polarizat voturile către alți doi candidați percepuți „antisistem”: Călin Georgescu, candidatul fără partid, urcat pe valul suveranist care a dus AUR, POT si SOS în Parlament, și Elena Lasconi, candidata USR. A fost primul semn că bazinele electorale tradiționale nu mai reacționeză după cum le cer liderii de la centru și că rețelele sociale au un impact major.

Tablou politic fragmentat

Cu o campanie electorala masivă on-line care a costa zero lei și cu suspiciuni privind sprijinul său din partea unui „actor statal străin”, ascensiunea lui Călin Georgescu a dus la anularea turului întâi și apoi la interdicția înscrierii sale în campania electorală din 2025.

Astfel, tabloul alegerilor prezidențiale din 2025 e mai tulbure ca niciodată.

Coaliția pro-europeană, PSD, PNL, UDMR reprezentată de Crin Antonescu, după calculele din turul întâi al prezidențialelor ar aduna matematic 31,4% din voturile românilor la aceași prezență ca anul trecut. Iar candidatul AUR și POT, George Simion, adunând voturile suveraniștilor de la prezidențiale vizează 36,8% din sufragii.

Dar în teren nimic nu funcționează după acest model.

Bazinul electoral al PSD este vizat de Crin Antonescu, de independentul Victor Ponta, până mai ieri membru al acestui partid, dar și de George Simion.

Pe partea suveraniștilor sunt aceiași Ponta și Simion, dar mesaje care contestă poziția Ursulei von der Leyen și care au priză la votanții suveraniști a dat și Crin Antonescu.

Nicușor Dan, independent și el, desprins din USR, susținut la alegerile locale de PNL, vizează alegătorii liberali și useriști pentru care se luptă și Elena Lasconi. Ambii speră să ajungă la votanți antisistem care la prezidențialele trecute au mers cu Călin Georgescu dar apoi și-au dat seama că nu s-au documentat suficient.

Liderii PSD prin vocile lui Paul Stănescu și Sorin Grindeanu puneau presiune zilele trecute pe primari ca să mobilizeze activul de partid și să nu dezerteze spre Ponta sau George Simion. La PNL, lideri de seamă ai defunctului PDL (Emil Boc, Raluca Turcan) se străduiesc să țină rândurile strânse în jurul lui Crin Antonescu.

Mai mult, unul din coordonatorii campaniei lui Crin Antonescu, Daniel Băluță de la PSD, îndeamnă în aceste zile alegătorii USR (ați citit bine) să nu dezerteze, votând-ul pe Nicușor Dan în detrimentul Elenei Lasconi.

Un tur întâi cât turul doi

Realitatea e una extrem de dură pentru partidele mari. Alegerea primarilor dintr-un singur tur i-a slăbit pe liderii locali, majoritatea aleși cu procente care rareori depășesc 35% la o prezență sub jumătate din electorat. Bazinele pe care le pot mobiliza sunt tot mai reduse, iar sociologii confirmă acest lucru în analizele lor.

În acest haos electoral, un singur lucru e important: să înțelegem că avem un tur întâi, cât turul doi al alegerilor prezidențiale. E esențial cine se clasează pe primele două locuri în alegerile din 4 mai. Dacă rămânem în fotografia în care doi suveraniști se luptă să ajungă la Cotroceni, destinul european al României e pus sub semnul întrebării.

Nimic nu e jucat pănâ la ultimul vot pus în urnă la turul întâi, dar pentru asta e important să ieșim la vot dacă ne place viața pe care o avem, nu neapărat politicienii.